Exerciții zilnice de suport psiho-oncologic

Aflarea unui diagnostic oncologic este de cele mai multe ori un șoc. După ce am auzit vestea, ne putem întreba care este cauza și mai ales ce merită făcut. Toate informațiile pe care le auzim pot părea bulversante și se pot axa pe rezolvarea problemelor de sănătate din punct de vedere fizic, deși noi suntem mult mai mult decât atât; avem anumite convingeri, valori care ne definesc, roluri (fiică, fiu, mamă, tată, soție, soț, angajat, iubită, logodnică și multe altele). Fiecare domeniu al vieții ajunge să necesite anumite schimbări ce presupun adaptate din punct de vedere psihosocial. Viața nu continuă doar după cancer, ci și în timpul tratamentelor.

Rolul unui astfel de plan este să reducă din efortul de a căuta modalități sănătoase de adaptare la boală și să de a direcționa spre o gândire și o atitudine echilibrată în fiecare etapă a traiectoriei oncologice.
Planul a fost conceput în funcție de diferite momente cruciale pentru un om care a aflat un diagnostic oncologic, așa încât să fie adaptat provocărilor specifice și să ghideze spre perspective cât mai sănătoase.

 

Dr. Florina Pop
Psiholog clinician principal

Planul nu înlocuiește un demers psiho-oncologic, dar aduce tehnici terapeutice sau instrumente folosite în demersul psihoterapeutic, pe care le puteți completa sau aplica în viața dumneavoastră.
Inițial, pentru a vă fi mai ușor, vă puteți familiariza cu exercițiile propuse în planul de 100 de zile și să alegeți acele recomandări cu care dumneavoastră rezonați.
Sperăm ca acest plan să folosească, să pună realitatea într-o perspectivă sănătoasă, să aline trăirile și să însenineze ziua.

Previous
Next

Etapa 5

Acceptarea efectelor adverse ale tratamentelor oncologice

Previous
Next

Aşezaţi-vă într-un loc confortabil în care nu veţi fi deranjat. Începeţi prin a face câteva exerciţii de respiraţie, încet şi adânc. Menţineţi acest mod de a respira pe parcursul întregului exerciţiu.

 Imaginaţi-vă că mintea dumneavoastră este o cameră albă, de mărime medie, cu două uşi. Gândurile intră pe uşa din faţă şi ies pe uşa din spate. Acordaţi mare atenţie fiecărui gând care intră. Etichetaţi gândul fie ca un gând care judecă, fie ca un gând care nu judecă. Priviţi gândul până când acesta dispare. Nu încercaţi să îl analizaţi sau să îl menţineţi. Nu îl credeţi şi nici nu vă îndoiţi de el. Pur şi simplu conştientizaţi faptul că aveţi acest gând. Se află doar un moment în mintea dumneavoastră, un vizitator de scurtă durată al camerei albe. Dacă realizaţi faptul că vă faceţi procese de conştiinţă pentru că aveţi acest gând, atunci observaţi acest lucru. Nu vă contraziceţi mintea pentru că judecă. Doar observaţi ceea ce face şi etichetaţi: „Judecă – face o judecată de valoare.”

Cheia acestui exerciţiu este de a observa gândurile care fac judecăţi de valoare şi nu de a vă angaja în ele. Vă veţi da seama dacă vă angajaţi în gânduri datorită reacţiilor emoţionale şi a timpului pe care îl alocaţi menţinerii gândului în cameră.

 Continuaţi să respiraţi. Continuaţi să priviţi. Continuaţi să etichetaţi.
 Un gând este doar un gând. Nici un gând nu vă cere să reacţionaţi, nu vă cere să faceţi nimic, nu presupune că sunteţi mai puţin valoros ca persoană. Observaţi-vă gândurile ca şi cum ar fi vizitatori, intrând şi ieşind din camera albă. Lăsaţi-le să-şi petreacă momentul scurt de glorie pe scenă.
 Sunt bine aşa cum sunt – inclusiv gândurile care judecă precum şi ceilalţi vizitatori nepoftiţi. Important este ca dumneavoastră să le lăsaţi să plece atunci când sunt pregătite să plece şi apoi să întâmpinaţi şi să etichetaţi următorul gând… şi următorul.
Continuaţi acest exerciţiu până când sesizaţi o distanţare a gândurilor– nemaifiind importante, nemaisolicitându-vă atenţia.
Practicaţi acest exerciţiu cel puţin o dată pe zi.

Înainte de acest exercițiu adresați-vă întrebarea „De ce anume am mai mare nevoie acum?”

Reglare emoțională
În copilărie, puțini dintre noi au învățat despre practica sau valoarea conștientizării emoțiilor. La maturitate, practica aceasta e crucială pentru vindecarea emoțională. Puteți începe să cultivați reglarea emoțională astfel:
 Practicând respirația profundă, abdominală
 Observând senzațiile pe care diferite emoții vi le activează în corp
 Observând ce anume vă face să vă simțiți activat emoțional
 Permițând reacțiilor emoționale să existe fără să le judecați; permițând oricărei emoții să străbată în timp ce o priviți, ca un observator imparțial.
Folosind exemplele de mai sus (dacă e necesar), scrieți în jurnal sau alcătuiți o listă cu lucrurile pe care vi le puteți oferi (sau pe care le puteți crea pentru dumneavoastră) chiar acum, pentru reglarea emoțională.

Disciplinarea blândă
În copilărie, puțini dintre noi au fost învățați să deprindă obiceiuri simple și utile. Ca adult, puteți începe să cultivați disciplina blândă în viața dumneavoastră astfel:
 Respectați-vă micile promisiuni zilnice
 Creați-vă ritualuri și practici zilnice
 Spunând „nu” lucrurilor care nu sunt spre binele dumneavoastră
 Menținând limitele chiar și atunci când nu vă simțiți în largul dumneavoastră din cauza lor.
 Distanțându-vă de tot și toate și făcând un timp de introspecție
 Formulându-vă clar nevoile, în limbaj obiectiv (fără un ton acuzator)
Folosind exemplele de mai sus (daca e necesar), scrieți în jurnal sau alcătuiți o listă cu lucrurile pe care vi le puteți oferi (sau pe care le puteți crea pentru dumneavoastră) chiar acum, pentru a vă cultiva disciplina blândă (cu timpul puteți descoperi modalități noi de a cultiva acest obicei zilnic).

Îngrijire personală
În copilărie, puțini dintre noi au învățat despre valoarea unor lucruri precum somnul de calitate, mișcarea, nutriția sănătoasă și legătura cu natura. Adult fiind, puteți avea grijă de dumneavoastră astfel:
 Alegând o oră pentru somn rezonabilă (22.00)
 A avea un stil alimentar sănătos
 Meditând timp de 5 minute (sau mai mult)
 Având un program zilnic de plimbare în natură.
 Scriind în jurnal
 Luând legătura cu cineva drag
Folosind exemplele de mai sus (dacă e necesar), scrieți în jurnal sau alcătuiți o listă cu lucrurile pe care vi le puteți oferi (sau pe care le puteți crea pentru dumneavoastră) chiar acum, pentru îngrijirea personală (cu timpul, puteți descoperi modalități noi de a cultiva acest obicei zilnic).

Sentimentul copilăresc de uimire, creativitate plus imaginație, bucurie și spontaneitate.
În copilărie, puțini dintre noi au învățat despre valoarea bucuriei pe care ne-o oferă spontaneitatea, creativitatea și prezența pură. Ca adult, este esențial să practicăm activități care ne aduc bucurie. Ne putem cultiva bucuria și sentimentul de uimire astfel:
 Făcând ceva spontan
 Ascultând muzica preferată
 Făcând ceva ce vă plăcea mult în copilărie
 Relaționând cu prietenii și persoanele dragi
Folosind exemplele de mai sus (dacă e necesar), scrieți în jurnal sau alcătuiți o listă cu lucrurile pe care vi le puteți oferi (sau pe care le puteți crea pentru dumneavoastră) chiar acum, pentru a vă cultiva sentimentul copilăresc de uimire (cu timpul, puteți descoperi modalități noi de a cultiva acest obicei zilnic).


Reluați exercițiile 16, 17, 18, 19.

1What to Do If Cancer Strikes, https://www.cancerresearch.org/CRI/media/PDF-Content/CRI-HelpBook-for-Patients.pdf
2https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cancer/in-depth/cancer-diagnosis/art-20046527
3https://www.mdanderson.org/cancerwise/newly-diagnosed-cancer-patients-questions-to-ask-your-health-car.h00-158830434.html
4https://cancer.ca/en/living-with-cancer/coping-with-changes/newly-diagnosed
5New decade, new opportunities?The Lancet Oncology, February, 2020, DOI:https://doi.org/10.1016/S1470-2045(20)30028-0
6https://www.mdanderson.org/cancerwise/newly-diagnosed-cancer-patients-questions-to-ask-your-health-car.h00-158830434.html

Referinţe bibliografice
1. Rodrigues P, Watson M, White C, Lynch A, Mohammed K, Sagoo GS. Cost‐effectiveness analysis of telephone‐based cognitive behaviour therapy compared to treatment as usual CBT for cancer patients: Evidence from a small, randomised controlled trial. Psycho‐Oncology. 2021;30(10):1691-8.
2. Serfaty M, King M, Nazareth I, Moorey S, Aspden T, Tookman A, et al. Manualised cognitive behavioural therapy in treating depression in advanced cancer: The CanTalk RCT. Health Technology Assessment. 2019;23(19):1-106.
3. Getu MA, Chen C, Panpan W, Mboineki JF, Dhakal K, Du R. The effect of cognitive behavioral therapy on the quality of life of breast cancer patients: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Quality of Life Research. 2021;30(2):367-84.
4. Ye M, Du K, Zhou J, Zhou Q, Shou M, Hu B, et al. A meta‐analysis of the efficacy of cognitive behavior therapy on quality of life and psychological health of breast cancer survivors and patients. Psycho‐oncology. 2018;27(7):1695-703.
5. Sun H, Huang H, Ji S, Chen X, Xu Y, Zhu F, et al. The efficacy of cognitive behavioral therapy to treat depression and anxiety and improve quality of life among early-stage breast cancer patients. Integrative cancer therapies. 2019;18:1534735419829573.
6. Sutanto YS, Ibrahim D, Septiawan D, Sudiyanto A, Kurniawan H. Effect of Cognitive Behavioral Therapy on Improving Anxiety, Depression, and Quality of Life in Pre-Diagnosed Lung Cancer Patients. Asian Pacific Journal of Cancer Prevention. 2021;22(11):3455-60.
7. Guarino A, Polini C, Forte G, Favieri F, Boncompagni I, Casagrande M. The effectiveness of psychological treatments in women with breast cancer: A systematic review and meta-analysis. Journal of Clinical Medicine. 2020;9(1):209.
8. McKay M, Wood JC, Brantley J. The dialectical behavior therapy skills workbook: Practical DBT exercises for learning mindfulness, interpersonal effectiveness, emotion regulation, and distress tolerance: New Harbinger Publications; 2019.
9. Rafiei M, Azizi Borujeni A, Seif Hosseini A, Dadashpour Y. Comparison of the effectiveness of dialectical behavior therapy, Fluvoxamine and their combination on depression in women with breast cancer. Adv Pharmacol Ther J. 2021;1(2):69-76.
10. Du Villier PT. Dealing With Distress for Cancer Patients: Using Brief Dialectical Behaviour Therapy Skills Groups for Patients With Cancer: Auckland University of Technology; 2021.
11. Tarkhan M. The effectiveness of Dialectical Behavior Therapy (DBT) on body image and irrational beliefs women with breast cancer. Journal of Woman and Family Studies. 2018;6(1):197-216.
12. Holdevici I, Crăciun B. Hipnoza în psihoterapie: Elefant Online; 2017.
13. LePera N. How To Do The Work: The Sunday Times Bestseller: Hachette UK; 2021.
14. Lyubomirsky S. The how of happiness: A scientific approach to getting the life you want: penguin; 2008.
15. McTiernan A, Friedenreich CM, Katzmarzyk PT, Powell KE, Macko R, Buchner D, et al. Physical activity in cancer prevention and survival: a systematic review. Medicine and science in sports and exercise. 2019;51(6):1252.
16. Hardcastle SJ, Kane R, Chivers P, Hince D, Dean A, Higgs D, et al. Knowledge, attitudes, and practice of oncologists and oncology health care providers in promoting physical activity to cancer survivors: an international survey. Supportive Care in Cancer. 2018;26(11):3711-9.
17. Rogers LQ, Carter SJ, Williams G, Courneya KS. Physical activity. Handbook of Cancer Survivorship: Springer; 2018. p. 287-307.
18. Spei M-E, Samoli E, Bravi F, La Vecchia C, Bamia C, Benetou V. Physical activity in breast cancer survivors: A systematic review and meta-analysis on overall and breast cancer survival. The Breast. 2019;44:144-52.
19. Steptoe A, Butler N. Sports participation and emotional wellbeing in adolescents. The Lancet. 1996;347(9018):1789-92.
20. Goodwin RD. Association between physical activity and mental disorders among adults in the United States. Preventive medicine. 2003;36(6):698-703.
21. Paffenbarger Jr RS, Kampert JB, Lee IM, Hyde RT, Leung RW, Wing AL. Changes in physical activity and other lifeway patterns influencing longevity. Medicine and science in sports and exercise. 1994;26(7):857-65.
22. Bedillion MF, Ansell EB, Thomas GA. Cancer treatment effects on cognition and depression: The moderating role of physical activity. The Breast. 2019;44:73-80.
23. Ribeiro FE, Palma MR, Silva DTC, Tebar WR, Vanderlei LCM, Fregonesi CEPT, et al. Relationship of anxiety and depression symptoms with the different domains of physical activity in breast cancer survivors. Journal of Affective Disorders. 2020;273:210-4.
24. Kelly DL, Yang GS, Starkweather AR, Siangphoe U, Alexander-Delpech P, Lyon DE. Relationships among fatigue, anxiety, depression, and pain and health-promoting lifestyle behaviors in women with early-stage breast cancer. Cancer nursing. 2020;43(2):134-46.
25. Rogers LQ, Courneya KS, Anton PM, Verhulst S, Vicari SK, Robbs RS, et al. Effects of a multicomponent physical activity behavior change intervention on fatigue, anxiety, and depressive symptomatology in breast cancer survivors: randomized trial. Psycho‐oncology. 2017;26(11):1901-6.
26. Merz EL, Fox RS, Malcarne VL. Expressive writing interventions in cancer patients: a systematic review. Health psychology review. 2014;8(3):339-61.
27. Low CA, Stanton AL, Bower JE, Gyllenhammer L. A randomized controlled trial of emotionally expressive writing for women with metastatic breast cancer. Health Psychology. 2010;29(4):460.
28. Wang L, Geng X, Ji L, Lu G, Lu Q. Treatment decision-making, family influences, and cultural influences of Chinese breast cancer survivors: a qualitative study using an expressive writing method. Supportive Care in Cancer. 2020;28(7):3259-66.
29. Gallagher MW, Long LJ, Tsai W, Stanton AL, Lu Q. The unexpected impact of expressive writing on posttraumatic stress and growth in Chinese American breast cancer survivors. Journal of clinical psychology. 2018;74(10):1673-86.
30. Melissant HC, Jansen F, Eerenstein SE, Cuijpers P, Lissenberg-Witte BI, Sherman KA, et al. A structured expressive writing activity targeting body image-related distress among head and neck cancer survivors: who do we reach and what are the effects? Supportive Care in Cancer. 2021;29(10):5763-76.
31. Lu Q, Gallagher MW, Loh A, Young L. Expressive writing intervention improves quality of life among Chinese-American breast cancer survivors: a randomized controlled trial. Annals of Behavioral Medicine. 2018;52(11):952-62.
32. Leung YW, Maslej MM, Ho C, Razavi S, Uy P, Hosseini M-A, et al. Cocreating meaning through expressive writing and reading for cancer caregivers. Journal of Palliative Care. 2019:0825859719871538.
https://www.paxonline.net/

Un proiect

În parteneriat cu

Merck Sharp & Dohme România SRL

Poligrafiei Blvd., Ana Tower, et. 5, Sector 1, București, P.O box 013704 ®Marcă înregistrată a Merck Sharp & Dohme Corp., *filială a Merck & Co., Inc., Whitehouse Station, N.J., S.U.A.

Persoanele prezentate în aceste imagini sunt actori și nu reprezintă pacienți reali. Toate numele, personajele și aspectele prezentate în aceste imagini sunt fictive. Orice asemănare cu evenimente sau persoane reale reprezintă o coincidență. Acest material este destinat persoanelor afectate de cancer și are caracter informativ, pentru informatii suplimentare adresați-vă medicului dvs. Imagini cu titlu ilustrativ.

RO-NON-00377

Copyright © 2022 Merck Sharp & Dohme Corp. Toate drepturile rezervate.