Menu
Aflarea unui diagnostic oncologic este de cele mai multe ori un șoc. După ce am auzit vestea, ne putem întreba care este cauza și mai ales ce merită făcut. Toate informațiile pe care le auzim pot părea bulversante și se pot axa pe rezolvarea problemelor de sănătate din punct de vedere fizic, deși noi suntem mult mai mult decât atât; avem anumite convingeri, valori care ne definesc, roluri (fiică, fiu, mamă, tată, soție, soț, angajat, iubită, logodnică și multe altele). Fiecare domeniu al vieții ajunge să necesite anumite schimbări ce presupun adaptate din punct de vedere psihosocial. Viața nu continuă doar după cancer, ci și în timpul tratamentelor.
Rolul unui astfel de plan este să reducă din efortul de a căuta modalități sănătoase de adaptare la boală și să de a direcționa spre o gândire și o atitudine echilibrată în fiecare etapă a traiectoriei oncologice.
Planul a fost conceput în funcție de diferite momente cruciale pentru un om care a aflat un diagnostic oncologic, așa încât să fie adaptat provocărilor specifice și să ghideze spre perspective cât mai sănătoase.
Planul nu înlocuiește un demers psiho-oncologic, dar aduce tehnici terapeutice sau instrumente folosite în demersul psihoterapeutic, pe care le puteți completa sau aplica în viața dumneavoastră.
Inițial, pentru a vă fi mai ușor, vă puteți familiariza cu exercițiile propuse în planul de 100 de zile și să alegeți acele recomandări cu care dumneavoastră rezonați.
Sperăm ca acest plan să folosească, să pună realitatea într-o perspectivă sănătoasă, să aline trăirile și să însenineze ziua.
Pregătirea pentru finalizarea tratamentului
Când este cazul să folosim această strategie:
Atunci când doriţi să înlocuiţi gândurile nesănătoase cu unele sănătoase
Atunci când nu puteţi schimba situaţia, ci modul în care gândiţi despre acea situaţie
Atunci când îngrijorările excesive şi gândurile nesănătoase durează de prea mult timp şi pentru cea mai mare parte a zilei
Atunci când sunteţi total pesimist şi lipsit de speranţă cu privire la situaţia dumneavoastră
O gândire mult mai sănătoasă poate fi obținută prin a ne uita mai atenți la gândurile și la perspectiva pe care o avem despre o anumită situație.
Care este efectul gândirii în acest mod?
Care ar putea fi un alt punct de vedere asupra acestei situaţii?
Ce aş mai putea face pentru a-mi schimba situaţia?
Care sunt limitele prin care mă pot proteja în acest moment?
Încercați să răspundeți la următoarea întrebare: cum aș putea să mă protejez după ce încep activitatea la locul de muncă?
Realizați o listă cu gândurile dumneavoastră anxioase din ultima perioadă. Găsiți pentru fiecare gând o dovadă care să îl infirme.
Atunci când apar îngrijorări excesive referitoare la situații pe care nu le putem schimba, o foarte bună tehnică este cea de a amâna puțin grijile. Pașii care se recomandă sunt următorii:
Stabiliți mintal să vă observați grijile.
Alegeți un moment specific ulterior în care să reveniți la acestea.
Pe măsură ce se apropie momentul respectiv sau începeți să le acordați atenție, sau le amânați pentru un alt moment specific.
Aceasta este ca și cum ați avea o înțelegere mentală cu teama dumneavoastră. Există o parte din dumneavoastră care chiar crede că trebuie să acordați atenție acestor gânduri de îngrijorare. Nu le puteți spune „nu”. Teama dumneavoastră este prezentă pentru că are impresia că are grijă de dumneavoastră. Așa că îi puteți spune: „În regulă, o să îți acord atenție, dar nu acum”. O să vă păstrați ideea că vă veți îngrijora. O să vă schimbați părerea că trebuie să îi răspundeți de fiecare dată când vă deranjează.
Cât de mult puteţi amâna? Puteţi aştepta o oră? Dacă nu puteţi amâna pentru o oră, încercaţi o jumătate de oră. Încercaţi 15 minute sau 5 minute. Indiferent ce faceţi, încercaţi să întrerupeţi automatismul procesului de îngrijorare. Aceasta este ceea ce face amânarea, permiţându-vă să preluaţi controlul atunci când vă îngrijoraţi.
Nu contează intervalul de timp pe care îl alegeţi pentru început. Depinde de abilităţile dumneavoastră. Din momentul în care reuşiţi să amânaţi, fie şi pentru 10 secunde, veţi prelua controlul voluntar asupra unui proces involuntar. Aşa că începeţi oricând doriţi. Utilizaţi un cronometru dacă credeţi că vă ajută.
Continuaţi să amânaţi cât de mult puteţi. Atunci când simţiţi că nu mai puteţi amâna, confruntaţi îngrijorarea. Cheia este să permiteţi unui interval de timp să treacă fără ca grijile să vă domine gândurile în timpul exerciţiului. Experimentaţi această tehnică de câteva ori în această săptămână. În cadrul acestui proces veţi exersa o abilitate pe care o veţi utiliza în pregătirea pentru orice provocare vă va fi oferită de panică.
Este foarte probabil ca pe parcursul vieţii să vă mai confruntaţi cu situaţii problematice. Scopul consilierii psiho-oncologice este să vă ofere acele strategii cu ajutorul cărora să faceți față problemelor atunci când acestea apar. În aceste situaţii problematice, este posibil să trăiţi din nou o stare de anxietate. Acest lucru nu înseamnă, însă, că porniţi din nou de la zero. Deţineţi deja nişte strategii prin care să faceţi faţă anxietăţii. Tot ce trebuie să faceţi este să le puneţi în practică şi să nu cedați în faţa comportamentelor de evitare/căutare excesivă a siguranţei.
Cel mai bun lucru pe care îl puteţi face în această situaţie este să aplicaţi ce aţi învăţat în modulele anterioare. Recidiva poate fi o oportunitate de a vă dezvolta şi reconsolida ceea ce aţi învăţat în procesul terapeutic. Ştiţi deja de ce apare anxietatea şi care sunt strategiile prin care anxietatea atacă. Aţi învăţat, totodată, strategii prin care puteţi să contracarați aceste atacuri.
Gândiţi-vă la strategiile care au funcţionat cel mai eficient în cazul dumneavoastră şi aplicaţi-le în acele situaţii în care vă simţiţi cuprins de anxietate.
Realizați o listă cu toate strategiile care au fost utile până în acest moment pentru dumneavoastră, în ceea ce privește controlul stărilor afective. Pe care dintre acestea vă este cel mai ușor să o folosiți din nou? Care sunt beneficiile la care vă așteptați?
În cele ce urmează, vă prezentăm câteva modalități prin care ați putea răspunde la convingerile distorsionate ale dumneavoastră, care reflectă nevoia de perfecționism:
„Tot ceea ce fac trebuie să fie perfect.”.
„În cazul în care există mai multe standarde de evaluare a perfecțiunii, cum reușiți să împăcați criteriile dumneavoastră cu cele diferite ale celorlalți?”
„Care sunt costurile si beneficiile perfecționismului? Sau ale imperfecțiunii?”
„Ce s-ar întâmpla și ce ar însemna dacă ați face ceva ce nu este 100% perfect? Specificați cu exactitate care sunt consecințele unui lucru care nu este făcut cu perfecțiune. Dacă ați face ceva ce nu este perfect, ce ați mai putea remedia?”
„Ați atins vreodată perfecțiunea? Dacă nu, cum v-ați descurcat până acum?”
„Trebuie evaluat tot ceea ce facem? Ar putea fi unele lucruri pur și simplu savurate pentru ceea ce sunt? ”
„Ați aplica aceste standarde pentru toată lumea? De ce? / De ce nu?”
„Perfecționismul este comparația cu 100%. Ce s-ar întâmpla dacă v-ați compara cu 0%, 50% sau 75%?”
Frica de recurență este definită ca îngrijorarea cu privire la faptul că boala neoplazică poate recidiva, progresa sau se poate metastaza.
Ce ne ajută să știm?
1. Îngrijorarea cu privire la revenirea cancerului este normală. Aceasta este una dintre cele mai comune temeri după tratamentul oncologic.
2. Frica de recidivă este definită pe un continuum de la un nivel funcțional/normal până la un nivel disfuncțional/nesănătos.
3. Nivelul funcțional presupune să ne gândim că boala ar putea recidiva, progresa sau metastaza, însă să fie un gând care apare rar, nu persistă pentru săptămâni sau luni și nu determină emoții negative foarte intense (de exemplu, pe o scala de la 0 la 10, emoția pe care o resimțiți este sub un nivel de 5, unde 0 înseamnă că nu există emoție negativă, iar 10 înseamnă că emoția negativă este foarte intensă).
4. Nivelul disfuncțional/nesănătos presupune să ne gândim la faptul că boala ar putea recidiva, progresa, metastaza foarte des, persistă pentru săptămâni sau luni, determină emoții negative intense (mai mult de 5, pe o scală de la 0 la 10) și simțiți că vă afectează în procesul de luare a deciziilor din viața de zi cu zi.
Adresați-vă următoarele întrebări de fiecare dată când un simptom vă activează gândul referitor la recidivă:
1. Ar putea fi și o altă cauză pentru durerea pe care o simt? Înainte de a avea acest diagnostic am mai avut o durere de acest fel? Care a fost cauza?
2. Cum ar putea altcineva să vadă situaţia?
3. Dacă cineva foarte drag ar fi în aceeași situație ce aș sfătui-o/ce l-aș sfătui?
Reluați exercițiile 24, 19, 211What to Do If Cancer Strikes, https://www.cancerresearch.org/CRI/media/PDF-Content/CRI-HelpBook-for-Patients.pdf
2https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cancer/in-depth/cancer-diagnosis/art-20046527
3https://www.mdanderson.org/cancerwise/newly-diagnosed-cancer-patients-questions-to-ask-your-health-car.h00-158830434.html
4https://cancer.ca/en/living-with-cancer/coping-with-changes/newly-diagnosed
5New decade, new opportunities?The Lancet Oncology, February, 2020, DOI:https://doi.org/10.1016/S1470-2045(20)30028-0
6https://www.mdanderson.org/cancerwise/newly-diagnosed-cancer-patients-questions-to-ask-your-health-car.h00-158830434.html
Referinţe bibliografice
1. Rodrigues P, Watson M, White C, Lynch A, Mohammed K, Sagoo GS. Cost‐effectiveness analysis of telephone‐based cognitive behaviour therapy compared to treatment as usual CBT for cancer patients: Evidence from a small, randomised controlled trial. Psycho‐Oncology. 2021;30(10):1691-8.
2. Serfaty M, King M, Nazareth I, Moorey S, Aspden T, Tookman A, et al. Manualised cognitive behavioural therapy in treating depression in advanced cancer: The CanTalk RCT. Health Technology Assessment. 2019;23(19):1-106.
3. Getu MA, Chen C, Panpan W, Mboineki JF, Dhakal K, Du R. The effect of cognitive behavioral therapy on the quality of life of breast cancer patients: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Quality of Life Research. 2021;30(2):367-84.
4. Ye M, Du K, Zhou J, Zhou Q, Shou M, Hu B, et al. A meta‐analysis of the efficacy of cognitive behavior therapy on quality of life and psychological health of breast cancer survivors and patients. Psycho‐oncology. 2018;27(7):1695-703.
5. Sun H, Huang H, Ji S, Chen X, Xu Y, Zhu F, et al. The efficacy of cognitive behavioral therapy to treat depression and anxiety and improve quality of life among early-stage breast cancer patients. Integrative cancer therapies. 2019;18:1534735419829573.
6. Sutanto YS, Ibrahim D, Septiawan D, Sudiyanto A, Kurniawan H. Effect of Cognitive Behavioral Therapy on Improving Anxiety, Depression, and Quality of Life in Pre-Diagnosed Lung Cancer Patients. Asian Pacific Journal of Cancer Prevention. 2021;22(11):3455-60.
7. Guarino A, Polini C, Forte G, Favieri F, Boncompagni I, Casagrande M. The effectiveness of psychological treatments in women with breast cancer: A systematic review and meta-analysis. Journal of Clinical Medicine. 2020;9(1):209.
8. McKay M, Wood JC, Brantley J. The dialectical behavior therapy skills workbook: Practical DBT exercises for learning mindfulness, interpersonal effectiveness, emotion regulation, and distress tolerance: New Harbinger Publications; 2019.
9. Rafiei M, Azizi Borujeni A, Seif Hosseini A, Dadashpour Y. Comparison of the effectiveness of dialectical behavior therapy, Fluvoxamine and their combination on depression in women with breast cancer. Adv Pharmacol Ther J. 2021;1(2):69-76.
10. Du Villier PT. Dealing With Distress for Cancer Patients: Using Brief Dialectical Behaviour Therapy Skills Groups for Patients With Cancer: Auckland University of Technology; 2021.
11. Tarkhan M. The effectiveness of Dialectical Behavior Therapy (DBT) on body image and irrational beliefs women with breast cancer. Journal of Woman and Family Studies. 2018;6(1):197-216.
12. Holdevici I, Crăciun B. Hipnoza în psihoterapie: Elefant Online; 2017.
13. LePera N. How To Do The Work: The Sunday Times Bestseller: Hachette UK; 2021.
14. Lyubomirsky S. The how of happiness: A scientific approach to getting the life you want: penguin; 2008.
15. McTiernan A, Friedenreich CM, Katzmarzyk PT, Powell KE, Macko R, Buchner D, et al. Physical activity in cancer prevention and survival: a systematic review. Medicine and science in sports and exercise. 2019;51(6):1252.
16. Hardcastle SJ, Kane R, Chivers P, Hince D, Dean A, Higgs D, et al. Knowledge, attitudes, and practice of oncologists and oncology health care providers in promoting physical activity to cancer survivors: an international survey. Supportive Care in Cancer. 2018;26(11):3711-9.
17. Rogers LQ, Carter SJ, Williams G, Courneya KS. Physical activity. Handbook of Cancer Survivorship: Springer; 2018. p. 287-307.
18. Spei M-E, Samoli E, Bravi F, La Vecchia C, Bamia C, Benetou V. Physical activity in breast cancer survivors: A systematic review and meta-analysis on overall and breast cancer survival. The Breast. 2019;44:144-52.
19. Steptoe A, Butler N. Sports participation and emotional wellbeing in adolescents. The Lancet. 1996;347(9018):1789-92.
20. Goodwin RD. Association between physical activity and mental disorders among adults in the United States. Preventive medicine. 2003;36(6):698-703.
21. Paffenbarger Jr RS, Kampert JB, Lee IM, Hyde RT, Leung RW, Wing AL. Changes in physical activity and other lifeway patterns influencing longevity. Medicine and science in sports and exercise. 1994;26(7):857-65.
22. Bedillion MF, Ansell EB, Thomas GA. Cancer treatment effects on cognition and depression: The moderating role of physical activity. The Breast. 2019;44:73-80.
23. Ribeiro FE, Palma MR, Silva DTC, Tebar WR, Vanderlei LCM, Fregonesi CEPT, et al. Relationship of anxiety and depression symptoms with the different domains of physical activity in breast cancer survivors. Journal of Affective Disorders. 2020;273:210-4.
24. Kelly DL, Yang GS, Starkweather AR, Siangphoe U, Alexander-Delpech P, Lyon DE. Relationships among fatigue, anxiety, depression, and pain and health-promoting lifestyle behaviors in women with early-stage breast cancer. Cancer nursing. 2020;43(2):134-46.
25. Rogers LQ, Courneya KS, Anton PM, Verhulst S, Vicari SK, Robbs RS, et al. Effects of a multicomponent physical activity behavior change intervention on fatigue, anxiety, and depressive symptomatology in breast cancer survivors: randomized trial. Psycho‐oncology. 2017;26(11):1901-6.
26. Merz EL, Fox RS, Malcarne VL. Expressive writing interventions in cancer patients: a systematic review. Health psychology review. 2014;8(3):339-61.
27. Low CA, Stanton AL, Bower JE, Gyllenhammer L. A randomized controlled trial of emotionally expressive writing for women with metastatic breast cancer. Health Psychology. 2010;29(4):460.
28. Wang L, Geng X, Ji L, Lu G, Lu Q. Treatment decision-making, family influences, and cultural influences of Chinese breast cancer survivors: a qualitative study using an expressive writing method. Supportive Care in Cancer. 2020;28(7):3259-66.
29. Gallagher MW, Long LJ, Tsai W, Stanton AL, Lu Q. The unexpected impact of expressive writing on posttraumatic stress and growth in Chinese American breast cancer survivors. Journal of clinical psychology. 2018;74(10):1673-86.
30. Melissant HC, Jansen F, Eerenstein SE, Cuijpers P, Lissenberg-Witte BI, Sherman KA, et al. A structured expressive writing activity targeting body image-related distress among head and neck cancer survivors: who do we reach and what are the effects? Supportive Care in Cancer. 2021;29(10):5763-76.
31. Lu Q, Gallagher MW, Loh A, Young L. Expressive writing intervention improves quality of life among Chinese-American breast cancer survivors: a randomized controlled trial. Annals of Behavioral Medicine. 2018;52(11):952-62.
32. Leung YW, Maslej MM, Ho C, Razavi S, Uy P, Hosseini M-A, et al. Cocreating meaning through expressive writing and reading for cancer caregivers. Journal of Palliative Care. 2019:0825859719871538.
https://www.paxonline.net/
Un proiect
În parteneriat cu
Poligrafiei Blvd., Ana Tower, et. 5, Sector 1, București, P.O box 013704
®Marcă înregistrată a Merck Sharp & Dohme Corp.,
*filială a Merck & Co., Inc., Whitehouse Station, N.J., S.U.A.
Persoanele prezentate în aceste imagini sunt actori și nu reprezintă pacienți reali. Toate numele, personajele și aspectele prezentate în aceste imagini sunt fictive. Orice asemănare cu evenimente sau persoane reale reprezintă o coincidență. Acest material este destinat persoanelor afectate de cancer și are caracter informativ, pentru informatii suplimentare adresați-vă medicului dvs. Imagini cu titlu ilustrativ.
RO-NON-00377
Copyright © 2022 Merck Sharp & Dohme Corp. Toate drepturile rezervate.
