Menu
Aflarea unui diagnostic oncologic este de cele mai multe ori un șoc. După ce am auzit vestea, ne putem întreba care este cauza și mai ales ce merită făcut. Toate informațiile pe care le auzim pot părea bulversante și se pot axa pe rezolvarea problemelor de sănătate din punct de vedere fizic, deși noi suntem mult mai mult decât atât; avem anumite convingeri, valori care ne definesc, roluri (fiică, fiu, mamă, tată, soție, soț, angajat, iubită, logodnică și multe altele). Fiecare domeniu al vieții ajunge să necesite anumite schimbări ce presupun adaptare din punct de vedere psihosocial. Viața nu continuă doar după cancer, ci și în timpul tratamentelor.
Rolul unui astfel de plan este să reducă din efortul de a căuta modalități sănătoase de adaptare la boală și să de a direcționa spre o gândire și o atitudine echilibrată în fiecare etapă a traiectoriei oncologice.
Planul a fost conceput în funcție de diferite momente cruciale pentru un om care a aflat un diagnostic oncologic, așa încât să fie adaptat provocărilor specifice și să ghideze spre perspective cât mai sănătoase.
Planul nu înlocuiește un demers psiho-oncologic, dar aduce tehnici terapeutice sau instrumente folosite în demersul psihoterapeutic, pe care le puteți completa sau aplica în viața dumneavoastră.
Inițial, pentru a vă fi mai ușor, vă puteți familiariza cu exercițiile propuse în planul de 100 de zile și să alegeți acele recomandări cu care dumneavoastră rezonați.
Sperăm ca acest plan să folosească, să pună realitatea într-o perspectivă sănătoasă, să aline trăirile și să însenineze ziua.
Suspiciune diagnostic oncologic, investigații medicale, testări
Dacă vă aflați în etapa în care vă gândiți la un diagnostic oncologic e foarte posibil să simțiți neliniște. Nu e anormal. În acest moment e greu să fim calmi și relaxați tot timpul, însă ceea ce ajută cel mai mult este să nu ne lăsăm copleșiți de emoțiile noastre.
Vă propunem un plan de 14 zile, cu un exercițiu pentru fiecare zi, cu scopul de a nu simți că viața este pusă pe pauză în toată această perioadă.
Scrisul s-a dovedit că este un act terapeutic.
• Puteți începe prin a alege să scrieți despre cum vă simțiți astăzi.
• Dacă simțiți că pentru dumneavoastră acest lucru presupune un efort prea mare, atunci poate alegeți să reflectați la trăirile pe care le aveți.
• Daca ar fi să le colorați, ce culoare/culori ați alege?
Acum haideți să vedem care au fost gândurile negative/la ce anume v-ați gândit că ar putea fi cel mai nedorit rezultat pe care l-ați putea auzi în urma investigațiilor.
• Dacă scenariul dumneavoastră ar fi real, ce ați putea face?
• Ce ar ajuta să faceți?
• Există opțiuni terapeutice?
Acesta e o tehnică specifică psihologiei pozitive și vă propun să vă imaginați că se află exact în aceeași situație ca a dumneavoastră în acest moment?
• Ce i-ați spune?
• L-ați înțelege cel mai bine?
• Ce l-ar ajuta?
Merită să fim blânzi cu noi înșine așa cum suntem și cu oamenii dragi din viața noastră.
Dacă simțiți că îngrijorările pe care le aveți vă copleșesc și vă blochează în mare măsură viața de zi cu zi, atunci o foarte bună tehnică este aceea de a vă amâna puțin grijile.
• Când observați că începeți să vă îngrijorați, stabiliți mental să vă observați grijile.
• Alegeți un moment specific ulterior în care să reveniți la acestea.
• Cât de mult credeți că puteți amâna? Puteți aștepta o oră? O zi? Mai multe zile?
Dacă veți reuși să amânați veți întrerupe automatismul procesului de îngrijorare. Aceasta este ceea ce face amânarea, permițându-vă să preluați controlul atunci când vă îngrijorați.
Încercați să vă imaginați mental un semn STOP, ca cel de la circulație, sau chiar un semnal sub formă de lumină roșie, oricând sunteți copleșit sau supărat în urma gândurilor și trăirilor negative, inclusiv a oboselii pe care este posibil să o trăiți la un moment dat.
• Folosiți regula semnului ”STOP” care presupune să spuneți „stop gândurilor inutile și negative”.
Încercați să reflectați la toate gândurile pe care le-ați avut referitor la problema medicală.
• În ce măsură considerați că vă ajută?
• Dacă răspunsul este că nu vă ajută, atunci care ar fi alte gânduri alternative mult mai sănătoase și care să ajute?
Când simțim anxietate, suntem foarte atenți la propriul nostru corp și la gândurile care ne trec prin minte.
• Un exercițiu foarte simplu ar fi ca atunci când simțim anxietate, acasă, la locul de muncă sau în orice alt loc să ne concentrăm pentru câteva minute atenția asupra a trei sunete neutre în locul în care vă aflați, asupra a trei sunete neutre în afara locului în care vă aflați și asupra a trei sunete îndepărtate. După ce ați reușit, comutați atenția de la un sunet la altul.
Felicitări! Acum vă puteți întoarce la anxietatea sau disconfortul inițial.
Este la fel de crescut sau a scăzut semnificativ?
Pe telefon, calculator sau pe o foaie de hârtie faceți o listă cu gândurile anxioase din ultima perioadă.
Găsiți pentru fiecare gând o dovadă care să îl infirme.
• Cum vă simțiți acum?
Cu ce considerați că v-a ajutat acest exercițiu?
Care ar fi avantajele dacă ați accepta faptul că teama este o parte firească a vieții fiecăruia dintre noi si că nu există nici o persoană care să fi reușit să scape total de fricile și temerile pe care le are?
Vizualizarea unui loc sigur este o tehnică puternică de reducere a stresului. Cu ajutorul acestei tehnici ne liniștim, imaginându-ne un loc calm, în care ne putem relaxa. Adevărul este că trupul și creierul nostru nu fac diferența dintre ceea ce ni se întâmplă în realitate și ceea ce doar ne imaginăm. Așa încât, dacă reușim să ne creăm în minte o scenă calmă, relaxantă, adesea trupul nostru va reacționa la aceste idei liniștitoare. Puteți practica un astfel de exercițiu într-o cameră liniștită, în care nu vă distrage nimic.
Închideți televizorul, telefonul sau orice alt dispozitiv care vă poate distrage atenția.
• Dacă mai sunt și alte persoane în locuință, rugați-le să nu vă deranjeze în următoarele 20 de minute.
• Acordați-vă timpul și libertatea de a vă relaxa, pentru că le meritați.
• Reflectați la un loc real sau imaginar care vă face să vă simțiți în siguranță și relaxat(ă). Poate fi un loc real pe care l-ați vizitat în trecut.
1What to Do If Cancer Strikes, https://www.cancerresearch.org/CRI/media/PDF-Content/CRI-HelpBook-for-Patients.pdf
2https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cancer/in-depth/cancer-diagnosis/art-20046527
3https://www.mdanderson.org/cancerwise/newly-diagnosed-cancer-patients-questions-to-ask-your-health-car.h00-158830434.html
4https://cancer.ca/en/living-with-cancer/coping-with-changes/newly-diagnosed
5New decade, new opportunities?The Lancet Oncology, February, 2020, DOI:https://doi.org/10.1016/S1470-2045(20)30028-0
6https://www.mdanderson.org/cancerwise/newly-diagnosed-cancer-patients-questions-to-ask-your-health-car.h00-158830434.html
Referinţe bibliografice
1. Rodrigues P, Watson M, White C, Lynch A, Mohammed K, Sagoo GS. Cost‐effectiveness analysis of telephone‐based cognitive behaviour therapy compared to treatment as usual CBT for cancer patients: Evidence from a small, randomised controlled trial. Psycho‐Oncology. 2021;30(10):1691-8.
2. Serfaty M, King M, Nazareth I, Moorey S, Aspden T, Tookman A, et al. Manualised cognitive behavioural therapy in treating depression in advanced cancer: The CanTalk RCT. Health Technology Assessment. 2019;23(19):1-106.
3. Getu MA, Chen C, Panpan W, Mboineki JF, Dhakal K, Du R. The effect of cognitive behavioral therapy on the quality of life of breast cancer patients: a systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. Quality of Life Research. 2021;30(2):367-84.
4. Ye M, Du K, Zhou J, Zhou Q, Shou M, Hu B, et al. A meta‐analysis of the efficacy of cognitive behavior therapy on quality of life and psychological health of breast cancer survivors and patients. Psycho‐oncology. 2018;27(7):1695-703.
5. Sun H, Huang H, Ji S, Chen X, Xu Y, Zhu F, et al. The efficacy of cognitive behavioral therapy to treat depression and anxiety and improve quality of life among early-stage breast cancer patients. Integrative cancer therapies. 2019;18:1534735419829573.
6. Sutanto YS, Ibrahim D, Septiawan D, Sudiyanto A, Kurniawan H. Effect of Cognitive Behavioral Therapy on Improving Anxiety, Depression, and Quality of Life in Pre-Diagnosed Lung Cancer Patients. Asian Pacific Journal of Cancer Prevention. 2021;22(11):3455-60.
7. Guarino A, Polini C, Forte G, Favieri F, Boncompagni I, Casagrande M. The effectiveness of psychological treatments in women with breast cancer: A systematic review and meta-analysis. Journal of Clinical Medicine. 2020;9(1):209.
8. McKay M, Wood JC, Brantley J. The dialectical behavior therapy skills workbook: Practical DBT exercises for learning mindfulness, interpersonal effectiveness, emotion regulation, and distress tolerance: New Harbinger Publications; 2019.
9. Rafiei M, Azizi Borujeni A, Seif Hosseini A, Dadashpour Y. Comparison of the effectiveness of dialectical behavior therapy, Fluvoxamine and their combination on depression in women with breast cancer. Adv Pharmacol Ther J. 2021;1(2):69-76.
10. Du Villier PT. Dealing With Distress for Cancer Patients: Using Brief Dialectical Behaviour Therapy Skills Groups for Patients With Cancer: Auckland University of Technology; 2021.
11. Tarkhan M. The effectiveness of Dialectical Behavior Therapy (DBT) on body image and irrational beliefs women with breast cancer. Journal of Woman and Family Studies. 2018;6(1):197-216.
12. Holdevici I, Crăciun B. Hipnoza în psihoterapie: Elefant Online; 2017.
13. LePera N. How To Do The Work: The Sunday Times Bestseller: Hachette UK; 2021.
14. Lyubomirsky S. The how of happiness: A scientific approach to getting the life you want: penguin; 2008.
15. McTiernan A, Friedenreich CM, Katzmarzyk PT, Powell KE, Macko R, Buchner D, et al. Physical activity in cancer prevention and survival: a systematic review. Medicine and science in sports and exercise. 2019;51(6):1252.
16. Hardcastle SJ, Kane R, Chivers P, Hince D, Dean A, Higgs D, et al. Knowledge, attitudes, and practice of oncologists and oncology health care providers in promoting physical activity to cancer survivors: an international survey. Supportive Care in Cancer. 2018;26(11):3711-9.
17. Rogers LQ, Carter SJ, Williams G, Courneya KS. Physical activity. Handbook of Cancer Survivorship: Springer; 2018. p. 287-307.
18. Spei M-E, Samoli E, Bravi F, La Vecchia C, Bamia C, Benetou V. Physical activity in breast cancer survivors: A systematic review and meta-analysis on overall and breast cancer survival. The Breast. 2019;44:144-52.
19. Steptoe A, Butler N. Sports participation and emotional wellbeing in adolescents. The Lancet. 1996;347(9018):1789-92.
20. Goodwin RD. Association between physical activity and mental disorders among adults in the United States. Preventive medicine. 2003;36(6):698-703.
21. Paffenbarger Jr RS, Kampert JB, Lee IM, Hyde RT, Leung RW, Wing AL. Changes in physical activity and other lifeway patterns influencing longevity. Medicine and science in sports and exercise. 1994;26(7):857-65.
22. Bedillion MF, Ansell EB, Thomas GA. Cancer treatment effects on cognition and depression: The moderating role of physical activity. The Breast. 2019;44:73-80.
23. Ribeiro FE, Palma MR, Silva DTC, Tebar WR, Vanderlei LCM, Fregonesi CEPT, et al. Relationship of anxiety and depression symptoms with the different domains of physical activity in breast cancer survivors. Journal of Affective Disorders. 2020;273:210-4.
24. Kelly DL, Yang GS, Starkweather AR, Siangphoe U, Alexander-Delpech P, Lyon DE. Relationships among fatigue, anxiety, depression, and pain and health-promoting lifestyle behaviors in women with early-stage breast cancer. Cancer nursing. 2020;43(2):134-46.
25. Rogers LQ, Courneya KS, Anton PM, Verhulst S, Vicari SK, Robbs RS, et al. Effects of a multicomponent physical activity behavior change intervention on fatigue, anxiety, and depressive symptomatology in breast cancer survivors: randomized trial. Psycho‐oncology. 2017;26(11):1901-6.
26. Merz EL, Fox RS, Malcarne VL. Expressive writing interventions in cancer patients: a systematic review. Health psychology review. 2014;8(3):339-61.
27. Low CA, Stanton AL, Bower JE, Gyllenhammer L. A randomized controlled trial of emotionally expressive writing for women with metastatic breast cancer. Health Psychology. 2010;29(4):460.
28. Wang L, Geng X, Ji L, Lu G, Lu Q. Treatment decision-making, family influences, and cultural influences of Chinese breast cancer survivors: a qualitative study using an expressive writing method. Supportive Care in Cancer. 2020;28(7):3259-66.
29. Gallagher MW, Long LJ, Tsai W, Stanton AL, Lu Q. The unexpected impact of expressive writing on posttraumatic stress and growth in Chinese American breast cancer survivors. Journal of clinical psychology. 2018;74(10):1673-86.
30. Melissant HC, Jansen F, Eerenstein SE, Cuijpers P, Lissenberg-Witte BI, Sherman KA, et al. A structured expressive writing activity targeting body image-related distress among head and neck cancer survivors: who do we reach and what are the effects? Supportive Care in Cancer. 2021;29(10):5763-76.
31. Lu Q, Gallagher MW, Loh A, Young L. Expressive writing intervention improves quality of life among Chinese-American breast cancer survivors: a randomized controlled trial. Annals of Behavioral Medicine. 2018;52(11):952-62.
32. Leung YW, Maslej MM, Ho C, Razavi S, Uy P, Hosseini M-A, et al. Cocreating meaning through expressive writing and reading for cancer caregivers. Journal of Palliative Care. 2019:0825859719871538.
https://www.paxonline.net/
Un proiect
În parteneriat cu
Poligrafiei Blvd., Ana Tower, et. 5, Sector 1, București, P.O box 013704
®Marcă înregistrată a Merck Sharp & Dohme Corp.,
*filială a Merck & Co., Inc., Whitehouse Station, N.J., S.U.A.
Persoanele prezentate în aceste imagini sunt actori și nu reprezintă pacienți reali. Toate numele, personajele și aspectele prezentate în aceste imagini sunt fictive. Orice asemănare cu evenimente sau persoane reale reprezintă o coincidență. Acest material este destinat persoanelor afectate de cancer și are caracter informativ, pentru informatii suplimentare adresați-vă medicului dvs. Imagini cu titlu ilustrativ.
Copyright © 2022 Merck Sharp & Dohme Corp. Toate drepturile rezervate.
