Adresarea provocărilor de ordin nutrițional

Ai aflat că ai un diagnostic cu cancer și dintr-o dată te întrebi „eu ce mănânc”? Sfaturi generale

Nutriția joacă un rol crucial pentru pacienții diagnosticați cu cancer și, cu toate acestea, problemele legate de nutriție sunt de multe ori ignorate atât de pacienți, cât și de unii medici specialiști, afectând astfel rezultatele tratamentelor, dar mai ales calitatea vieții pacientului.
După aflarea diagnosticului de cancer, marea majoritate a pacienților încep să se gândească la modul în care s-au alimentat de-a lungul vieții și de cele mai multe ori iau brusc decizii cel puțin ciudate privind alimentația lor viitoare, crezând că anumite alimente sau anumite diete pot influența pozitiv sau negativ tratamentele pe care urmează să le înceapă.

 

Dr. Raluca Bârzu,
nutriționist clinician

De multe ori, familia sau prietenii bine intenționați vă pot sfătui să urmați o anumită dietă, să evitați anumite alimente despre care cred ei că ar putea fi dăunătoare, ajutând la proliferarea tumorilor sau, că ați putea să includeți în dieta voastră diverse legume, fructe, ceaiuri și plante, ciuperci sau suplimente alimentare, din abundență, despre care s-ar crede că v-ar putea scăpa și chiar vindeca de cancer.
Mulți dintre voi apelați la informația de pe internet, căutând cu speranță și încredere „alimente vindecătoare”, „dieta miraculoasă”. Toate informațiile acestea despre alimente „vindecătoare și miraculoase” sau alimente așa-zise periculoase” abundă pe internet și, de cele mai multe ori, sunt informații care nu fac decât să vă confuzeze și mai tare. Este greu să discerneți între atâtea informații care mai de care mai copleșitoare.

Este recomandat ca primul lucru pe care să îl faci atunci când ești într-o clinică de specialitate oncologică și urmează să începi tratamentul oncologic, fie că este tratament chirurgical, chimioterapie, radioterapie sau imunoterapie, să discuți cu medicul tău să te îndrume către un specialist nutriționist/dietetician specializat în consilierea și monitorizarea pacienților oncologici. În acest fel, vei evita toate sfaturile primite de la prieteni, de la familie sau citite pe internet.

De la specialistul în nutriție clinică sau de la dietetician poți afla toate răspunsurile la întrebările tale legate de alimentele pe care ar trebui să le consumi. Cele mai uzuale întrebări cu care se confruntă azi specialistul nutriționist /dieteticianul sunt:
• Ar trebui să mănânc doar alimente organice sau fără OMG (organisme modificate genetic)?
• Trebuie să scot de tot lactatele, în special cele de la vacă? Am înțeles că ele ar fi pline de hormoni estrogeni care „ajută celula tumorală să se înmulțească”.
• Dar dacă adopt o dietă ketogenă? Am citit pe internet și vreau să știu cât de mult m-ar ajuta aceasta să mă vindec de cancerul de care sufăr.
• Nu ar fi mai bine să devin vegan? Unii pacienți mi-au spus că au fost sfătuiți să scoată din alimentație toate produsele de origine animală deoarece „ajută celula canceroasă să se înmulțească”.
• Am scos de tot zahărul. Nu-i așa că el hrănește cancerul?
• Pot să beau zilnic suc de sfeclă crudă cu morcov și cu măr? Aș putea să adaug și țelină? Cât de mult să beau?
• Există suplimente alimentare pe care ar trebui să le iau pentru întărirea imunității?
• Dar ce părere aveți despre suplimentele din ciuperci chinezești? Dar despre ceaiurile din anumite plante despre care se spune că pot „anihila celula canceroasă”?
• Ce părere aveți despre apa alcalină?

Toate aceste întrebări își vor găsi răspunsul logic, bazat pe studii și dovezi științifice, atent verificate, dacă găsești ocazia să le adresezi specialiștilor acreditați să dea astfel de răspunsuri.

Cu toate acestea, preocuparea pentru diete și alimente sănătoase sau nesănătoase e bine să fie secundare scopului principal al nutriției în timpul tratamentului oncologic și anume:

• Să fii preocupat să îți menții și să îți ajuți organismul să tolereze cât mai bine tratamentul oncologic
și cel mai important scop, care riscă să îți scape din vedere, este acela de a îți pregăti organismul pentru etapa de supraviețuire după terminarea tratamentelor.
În lipsa unor sfaturi de specialitate, apare tendința de a nu te alimenta corespunzător și apare riscul de a îți aduce organismul în stare de epuizare, iar de cele mai multe ori în stare de subnutriție – lipsa de alimente suficiente și de nutrienți.

După aflarea diagnosticului nu știi dacă ești expus riscului de malnutriție sau deshidratare și nu știi cât de mult aceste posibile afecțiuni conexe bolii oncologice ar putea să îți afecteze capacitatea de a finaliza tratamentele.

Pe de altă parte nici supranutriția, adică surplusul de alimente dintr-o anumită categorie, nu este benefică pentru organismul tău.
Este bine cunoscut faptul că obezitatea este un factor de risc și poate avea impact negativ asupra tratamentului, fiind asociată cu rate mai scăzute de supraviețuire pentru anumite tipuri de cancer, în special în cancerul de sân, în cancerele genitale (col uterin și endometrial), dar și în cancerul de prostată. Pe de altă parte, în unele tipuri de cancer, obezitatea reprezintă un factor de risc destul de crescut de recidivă, dar poate fi și un factor declanșator al unui alt tip de cancer. Aici poți găsi informații utile despre tipurile de alimente și de nutrienți care ar putea constitui dieta ta în primele 100 de zile de la aflarea diagnosticului de cancer.

Fii conștient că se va crea un nou stil de viață cu noi obiceiuri alimentare, care însă sunt utile și benefice atât pentru tine, cât și pentru familia ta.
Potrivit celor mai recente studii în nutriția pacientului oncologic, o alimentație adecvată înainte de a începe tratamentul, în timpul acestuia și post tratament, nu face decât să îți ajute sistemul imunitar, reducând riscurile de infecție și ajutându-te să te recuperezi mai repede.

Un aport nutrițional adecvat înainte de începerea tratamentului ajută la menținerea nivelurilor de energie, la susținerea unei greutăți cât mai constante și la menținerea masei musculare.

Mulți dintre voi, cei care v-ați luptat cu greutatea toată viața, începeți să scădeți brusc în greutate chiar înainte de a începe tratamentul oncologic.
De cele mai multe ori puneți scăderea în greutate pe seama stresului și începeți chiar să vă încurajați spunând că era timpul să scădeți în greutate. Acest lucru nu înseamnă neapărat că se datorează „dietelor anticancer”. Scăderile bruște în greutate pot crește riscul de accentuare a reacțiilor adverse care pot apărea datorită tratamentului, ceea ce în timp va duce la ajustarea dozelor de tratament sau și mai grav pot duce la întreruperea tratamentului dacă scăderea ponderală nu poate fi controlată și oprită la timp. Se poate ajunge la malnutriție și deshidratare, care de cele mai multe ori se traduc cu spitalizarea de lungă durată și cu eșecul tratamentelor.

Recomandările pentru o alimentație sănătoasă înainte, dar și în timpul tratamentului oncologic sunt similare cu cele recomandate populației generale: o dietă echilibrată, bazată pe surse sănătoase de proteine, carbohidrați, grăsimi, vitamine și minerale, adică mai exact o sursă bazată pe carne, lactate, ouă, legume, fructe și cereale.
De cele mai multe ori, după aflarea diagnosticului, vei fi sfătuit de către oncolog sau de către echipa de specialiști să primești și să accepți tratamentul oncologic cât mai repede. Acest lucru depinde de tipul de cancer și de stadiul bolii. De aceea, mulți dintre voi nu prea mai aveți timp să vă pregătiți din punct de vedere nutrițional pentru începerea tratamentului și intrați în panică din cauza tipului de alimentație pe care să îl urmați.

Dacă ai discutat cu specialistul în oncologie și deja știi ce tip de tratament va urma, atunci este recomandat să ai câteva zile sau săptămâni la dispoziție pentru a te putea pregăti. În cazul în care acest timp de pregătire practic nu există, atunci cel mai bine ar fi să apelezi la un specialist în nutriție oncologică/dietetician pentru a te putea consilia și monitoriza din punct de vedere nutrițional pe toată perioada tratamentului.
Recomandările pentru o alimentație sănătoasă înainte de începerea tratamentului oncologic au la bază recomandări privind un aport consistent de proteine și de calorii care pot proveni din consumul de carne, ouă, lactate, de cereale integrale, legume și fructe. Cu toate acestea, nu este recomandat să îți schimbi obiceiurile alimentare la începutul sau în timpul tratamentului decât dacă ți se recomandă să faci acest lucru pentru un anumit motiv medical care ar putea apărea în funcție de tipul de cancer sau de tratament aplicat.

➢ În vederea menținerii unui sistem imunitar puternic încercă să consumi fructe și legume bogate în antioxidanți, vitamine și minerale.
➢ Există dovezi probabile că legumele fără amidon și fructele scad riscul de apariție a cancerelor orale: precum cele ale cavitătii bucale, faringe, laringe, amigdale, cancerul esofagian dar și a cancerelor de plămân, stomac și de colon.
➢ Există dovezi probabile că alimentele cu fibre alimentare scad riscul de apariție a cancerului colorectal, scad riscul de creștere în greutate și previn obezitatea.
➢ Există dovezi probabile că unele legume și fructe te pot ajuta să te protejezi de o serie de tipuri de cancer – cum ar fi colorectal, esofagian, cancerul bucal, faringe, laringe și stomac.

Este recomandat să înțelegi că toate aceste alimente NU tratează boala oncologică, ci contribuie la menținerea unui echilibru nutrițional adecvat în vederea generării energiei necesare organismului în timpul tratamentelor oncologice și mai ales în vederea combaterii efectelor adverse ale tratamentelor care epuizează organismul dacă acesta nu are surse corespunzatoare de nutrienți în cantități corespunzătoare.

Câteva exemple de alimente care au fost supuse studiilor și cercetărilor și care ar putea fi consumate sau evitate în consum crescut înainte de începerea tratamentului oncologic:

Încearcă să incluzi și NU să excluzi:
• Cerealele integrale precum grâul integral, orezul brun, quinoa și hrișca
• Două până la trei porții de legume pe zi
• Una, până la două porții de fructe pe zi
• Carne slabă de pasăre, fără piele
• Pești marini și oceanici de apă rece, cum ar fi somonul, tonul, codul, macroul, sardina, heringul, de câteva ori pe săptămână
• Fasole uscată, mazăre, linte și leguminoase pentru proteine suplimentare
• Grăsimi sănătoase precum uleiul de măsline, avocado, nucile și semințele
• Lactate cu conținut scăzut de grăsimi
• Apă plată

Concluzia este să reții că este recomandat să ai la fiecare masă legume și în fiecare zi fructe. Cu ajutorul lor asiguri cantitatea suficientă de vitamine și minerale care îți poate asigura un sistem imunitar pregătit pentru tratamentele care vor urma.

Cereale
  • integrale precum: ovăzul, orezul brun, quinoa, hrișca și alimentele din cereale integrale, cum ar fi: pastele din grâu integral și pâinea integrală furnizează fibre și substanțe fitochimice care protejează împotriva cancerului.

    Cerealele integrale conțin toate părțile cerealelor, inclusiv germenii sănătoși și tărâțele care conțin și mai multe fibre, ce reduc riscul de apariție a cancerului.

    Orezul alb rafinat, pâinea albă și pastele obișnuite pierd aceste substanțe bogate din punct de vedere nutrițional în timpul procesării de la cereale integrale la cereale rafinate.

  • Cerealele integrale oferă fibre alimentare și nutrienți dincolo de ceea ce poți obține din cerealele rafinate: fibre, amidon, folați, lignani etc.
  • Consumul regulat de cereale integrale reduce riscul de apariție al cancerului de colon
  • Pentru persoanele care trebuie să evite glutenul, este totuși important ca dieta lor să includă cerealele integrale. Cerealele integrale fără gluten includ amarant, quinoa, hrișcă, porumb, mei, orez brun și orez sălbatic.
    Cum ai putea sa le consumi?
  • Sub formă de făinuri folosite la prepararea pâinii și a pastelor
  • Sub formă de tărâțe alături de produse lactate
  • Sub formă de produse de panificație
Semințele de in
  • sunt pline de fibre și compuși fitochimici de tipul lignanilor, compuși bine studiați pentru activitatea lor anticancerigenă, în special în prevenția cancerelor de sân și prostată.
  • Consumul de semințe de in este în strânsă legătura cu dieta, secreția de hormoni și fondul genetic al fiecăruia dintre noi, de aceea fiecare organism va asimila diferit substanțele din compoziția lor.
  • Deoarece pot scădea absorbția anumitor medicamente este indicat să consumi semințele de in cu o oră-două înainte de a lua medicamentele
    Cum ai putea sa le consumi?
  • Măcinate, pot fi folosite în prăjituri, pâine, biscuiți sau cu lactate fermentate
Nucile
  • Datorită conținutului bogat de polifenoli pot face parte din dieta ta zilnică în vederea reducerii riscului de cancer.
Cum ai putea sa le consumi?

Adaugă-le în lichide calde sau reci, iaurt, salate, legume prăjite, paste și cereale integrale, cum ar fi orezul brun sau quinoa.

Legumele
  • oferă o multitudine de nutrienți și compuși fitochimici care reduc riscul de apariție a cancerului.
  • alege legume proaspete, congelate sau conservate (cele fără sare sau grăsimi adăugate) și include-le la fiecare masă.
  • mănâncă rădăcinoase (morcov, țelină, pătrunjel, păstârnac, sfeclă) și tuberculi cu amidon-adică cartofi, ca alimente de bază.
Cum ai putea sa le consumi?

include în mod regulat și legume fără amidon (roșii, ardei, castraveți, vinete, dovlecel, ceapă, usturoi, ridichi, varză, salată verde, broccoli, fasole verde, mazăre verde, praz, andive, sparanghel, anghinare, spanac, pătrunjel, mărar)

Morcovul
  • Reprezintă o sursă importantă de carotenoizi care reduc riscul de apariție a cancerului, au rol anti-inflamator la nivel celular, pot reduce sau inhiba proliferarea celulelor tumorale și întăresc sistemul imun în general.
Cum ai putea sa le consumi?
  • crud, tocat sau răzuit, alături de alte legume în diverse salate
  • fiert împreună cu paste sau orez
  • în tocănițe, supe, ciorbe
  • la prepararea diverselor sosuri

Nu te baza pe expresia „cu cât mai mult, cu atât mai bine” și evită să îl consumi în exces, în special în sucurile fresh, alături de alte legume sau fructe!

Roșiile/ tomatele:
  • sursă majoră de licopen, un fitochimic de culoare roșie care este un tip de carotenoid, sursă importantă de vitamina: A si C, sursă de beta-caroten,
  • întăresc sistemul imunitar și are efecte antioxidante și anti-inflamatoare
Cum ai putea sa le consumi?

Pentru a putea beneficia în totalitate de calitățile licopenului și a beta-carotenului și pentru ca acestea să se absoarbă la nivelul organismului nostru, se recomandă să le prepari sub forma de sos sau să le folosești la diverse mâncăruri.

Spanacul
  • Sursă de minerale, beta-caroten, vitamina C și fibre, folați, flavonoizi, luteină și zeaxantină, lignani, toți cu rol important în protecția și întărirea sistemului imunitar
  • Carotenoizii, precum cei din spanac ar putea limita dezvoltarea cancerului de sân
Cum ai putea sa le consumi?
  • Folosește frunzele proaspete de baby-spanac în diverse combinații de salată
  • Dacă optezi pentru spanacul congelat, încearcă să îl opărești în apă clocotită câteva minute, pentru a te asigura că încă își păstrează mineralele, fibrele și proprietățile anti-oxidante.
Sfecla roșie
  • Conține o cantitate suficientă de vitamina A și C, acizi grași saturați, aminoacizi, fibre, nitrați și minerale precum: calciul, magneziul, sodiul, potasiul
  • Conține betalaină, care este un polifenol cunoscut pentru proprietățile sale anti-inflamatorii și antioxidante, restabilind activitatea unora dintre enzimele antioxidante ale ficatului, reduce nivelul de acid uric din sânge, ar avea rol în creșterea poftei de mâncare și în reducerea oboselii, ar îmbunătăți funcția renală și ar mai avea și alte proprietăți, cum ar fi aceea de a preveni apariția cancerului.
    Este cunoscută pentru activitățile sale antioxidante și utilizată pe scară largă ca remediu pentru o varietate de afecțiuni, inclusiv afecțiuni cardiovasculare, anemie, disfuncții sexuale și pietre la vezica urinară.
  • Nu tratează cancerul!
Cum ai putea sa le consumi?
  • Pregătită la cuptor, în abur sau sub formă de salată
  • Sucul de sfeclă roșie ecologică, crudă este recomandat în cantități reduse, 1-2 ori pe săptămână, alături de alte legume și fructe.
Cruciferele:
varza, varza creață, varza de Bruxelles, kale, conopida, broccoli

Despre legumele crucifere știm că ele au fost relativ bine studiate în ceea ce privește prevenirea cancerului. În studiile de laborator, compușii studiați au arătat că au calitatea unui protector bun în prevenția cancerului. Până acum, studiile nu ne arată decât că prin consumul lor se poate reduce riscul de a dezvolta cancer, dar nu că prin consumul lor în exces se tratează cancerul.

Este posibil ca beneficiile să varieze în funcție de diferențele individuale (digestive, fond genetic, metabolism) și de modul în care sunt preparate aceste legume.

Cum ai putea sa le consumi?

Alte crucifere precum varza, varza de Bruxelles, conopida, kale pot fi la fel de bine consumate deoarece asigură organismului substanțele nutritive care vor asigura energia ce va fi folosită de acesta în timpul tratamentelor.
Fiecare organism este unic și fiecare dintre noi asimilăm în mod diferit substanțele nutritive. De aceea este importantă metoda de preparare a acestor legume.

Se recomandă să fie preparate la abur, în apă clocotită sau la cuptor, în supe și piureuri sau servite crude sub forma de salată, cu puțin ulei de măsline sau ulei de dovleac, de struguri, de nucă.

Broccoli
  • Sursă importantă de caroteni, în special luteina, beta-caroten, zeaxantina, folati, flavonoizi, fibre și vitamina C și în special de sulforafan – un compus bogat în sulf care ar putea avea rol în prevenția cancerului gastric. Asta nu înseamnă că un consum crescut de broccoli va trata cancerul gastric.
Cum ai putea sa le consumi?
  • Folosește broccoli pregătit la abur sau la cuptor pentru a beneficia de toți nutrienții săi. Nu îl pune la fiert în apă rece, ci în apă clocotită, lăsă-l doar câteva minute pentru a beneficia de toate calitățile lui, atunci când pregătești masa.
Leguminoase de tip boabe uscate:
fasole uscată, mazăre și linte
  • Sunt o sursă importantă de fibre alimentare și de substanțe fitochimice numite polifenoli, care au un potențial de protecție ridicat împotriva anumitor afecțiuni și în special împotriva dezvoltării cancerului.
  • Fibrele alimentare, amidonul și compușii fenolici din leguminoase pot sprijini creșterea bacteriilor intestinale (microbiomul) care promovează si mențin sănătatea intestinală.
Cum ai putea sa le consumi?
  • Sub o varietate mare de salate
  • Fierte sau la cuptor, în supe cremă, ciorbe, borșuri sau în mâncăruri de legume
  • Ca și garnitură la friptură, în combinații cu paste și orez
  • Năutul poate fi consumat și sub formă de hummus
  • Fasolea poate fi consumată și sub forma de pastă/iahnie de fasole
Soia
  • Despre soia este bine să știi că este una din puținele legume/boabe care conține toți aminoacizii de care are nevoie organismul pentru a produce proteine.
  • Soia integrală este o sursa bună de fibre tari care formează în intestinul nostru un gel care încetinește absorbția carbohidraților de către organism, controlând astfel nivelurile de insulină și rezistența organismului la insulină, care par să susțină dezvoltarea cancerului. Soia conține și fibre moi/ fermentabile care oferă beneficii suplimentare și anume sunt folosite de bacteriile intestinale pentru a produce acizi grași cu lanț scurt care au un rol important în reducerea markerilor de inflamație și a stresului oxidativ, reducând astfel dezvoltarea cancerului.
  • Mitul care circulă pe canale neoficiale și care nu sunt de specialitate, precum că soia crește riscul de recidivă a cancerului de sân a fost ușor de desființat de către specialiști pe baza multor studii clinice.
Cum ai putea sa le consumi?
  • Boabele de soia verzi și tinere care se mai numesc și edamame. Le poți găti la abur sau le poți fierbe pentru o gustare delicioasă, topping de salată sau dip de fasole.
  • Nucile de soia (boabe de soia mature prăjite) sunt o altă alegere excelentă pentru gustări sau pentru salate.
  • Este recomandat să citiți cu atenție etichetele și să alegeți soia din culturile ecologice și produsele din soia integrală.
Fructe
  • Deja se știe că persoanele care consumă mai multe fructe au un risc mai mic de a dezvolta o gamă largă de tipuri de cancere.
  • Combinația de nutrienți, de diferiți compusi fitochimici și de vitamine pe care le găsim în fructe constituie un factor de protecție important, dar și o sursă importantă de energie pentru organism.
  • Conținutul crescut de vitamina C, de antioxidanți, de anthociani, taninuri, flavone, fibre și alte substanțe reduc nivelul markerilor inflamatori și reduc și nivelul de stres oxidativ care apare atunci când există tumori în organism.
Cum ai putea sa le consumi?

Consumă fructele de pădure: afine, căpșuni, cătină, coacăze, mure, pomușoară, merișoare, zmeură, proaspete și bine spălate. Știm despre cireșe și cireșele amare că ar conține o cantitate suficient de mare de melatonină care ar putea să îmbunătățească calitatea somnului dar încă nu sunt suficiente dovezi că melatonina ar avea rol și în prevenția cancerului.

Mere
  • Sunt bogate în fibre alimentare, compuși polifenolici care prin asociere cu microbiota intestinală pot ajuta în prevenția apariției cancerului de colon
  • Unele cercetări au arătat că un consum mai mare de mere ar fi fost asociat cu un risc mai scăzut de apariție al cancerului la sân, în special cel cu receptor estrogen negativ (ER-), dar și cu un risc scăzut de apariție al cancerului pulmonar.
  • În conținutul cojii există substanțe fitochimice care ar avea un rol important în reducerea markerilor inflamației, a stresului oxidativ și are efecte asupra expresiei genelor care ar putea reduce dezvoltarea cancerului.
Cum ai putea sa le consumi?

Așadar consumă merele cu tot cu coajă și încearcă să nu le folosești în sucuri sau fresh-uri decât dacă nu le poți consuma altfel.

Citrice:
portocale, lămâi, mandarine, clementine, mignole, grepfruit
  • sunt bogate în vitamina C și conțin o familie de fitocompuși pe care oamenii de știință o studiază ca o combinație cu potențial de protecție împotriva cancerului.
Cum ai putea sa le consumi?
  • Conțin fibre și alți compuși cu potențial antioxidant pe care le găsești în special în învelișul alb protector care acoperă pulpa fructelor.
Grepfruit
  • Recunoscut pentru conținutul său în vitamina C, carotenoizi, terpene, flavonoizi și cumarine, este bine să știi că acest fruct are multe contraindicații deoarece poate interacționa cu medicamentele pe care urmează să le iei în tratament sau poate accelera efectele adverse ale unor medicamente.
Cum ai putea sa le consumi?
  • Cel mai bine este să discuți cu medicul specialist sau cu specialistul în nutriție atunci când dorești să îl consumi.
Este important să întrebi specialistul în nutriție sau dieteticianul care sunt recomandările dietetice care pot fi asociate cu tipul tău de cancer, cu tipul de tratament sau cu efectele secundare ale tratamentului.

Dacă urmezi un tratament chimioterapeutic sau radioterapeutic și în funcție de tipul de cancer (melanom, pulmonar, sân, prostată, genital etc.) și de stadiul lui, este bine să știi că se poate limita sau chiar restricționa consumul anumitor alimente sau băuturi.

➢ ceai de sunătoare
➢ băuturi carbogazoase
➢ băuturi alcoolice
➢ sucuri sau fresh-uri din legume sau fructe crude
➢ legume crude precum varza, conopida, gulia, ridichea, boabele (mazăre, fasole, linte, năut), castraveți, ceapa, usturoiul
➢ lapte dulce, smântâna, unt, iaurturi și brânzeturi foarte grase
➢ carne grasă: rața, gâscă, porc
➢ care roșie: porc, vită, vânat
➢ semipreparate din carne de tipul mezelurilor, cârnaților, bacon, șuncă, afumături, crenvurști etc.
➢ conserve din carne și pește
➢ murături în sare sau în oțet
➢ condimente: muștar iute, piper, ardei iute
➢ produse de patiserie și de cofetărie
➢ produse care conțin cantități considerabile de cafea, cacao, ceai verde

Alimentele nu se prăjesc în ulei și nu se vor folosi la preparea lor sosuri grase, untură sau rântașuri.
Recomandările alimentare vor fi pentru:
➢ consumul de legume preparate la abur, prin fierbere sau la cuptor ➢ consumul de carne slabă: pui, găină, curcan preparate la cuptor, pe grătar sau în ciorbe, supe.
➢ consumul de pește: păstrăv, crap, șalău, somon, macrou, ton, cod -preparate la cuptor sau la grătar
➢ consumul de ouă nepreparate în ulei prăjit
➢ consumul de lactate în special de capră sau oaie: brânzeturi, iaurturi și unt cu grăsime cât mai puțină

Consumul de cereale integrale sau cereale rafinate poate fi limitat, în funcție de tipul de cancer, de tipul tratamentelor și de efectele secundare ale acestora: diaree, constipație, balonări.
Dacă ai fost diagnosticat cu cancer gastric, de pancreas, hepatic, biliar, colorectal sau renal pot apărea restricții alimentare în funcție de tipul de tratament și de afecțiunile și istoricul tău medical.
Dacă ai fost dignosticat cu cancer la cap sau la gât (laringeal, esofagian, amigdalian, de limbă, orofaringian, cancer ale glandelor salivare, ale limbii) și ai început tratamentul radioterapeutic/chimioterapeutic sau imunoterapeutic, recomandările nutriționale sunt diferite de cele ale pacienților care sunt diagnosticați cu alte tipuri de cancer.

Adesea pacienții cu afecțiuni în zona ORL prezintă dificultăți de înghițire, își pierd gustul și implicit pofta de mâncare. În acest caz, dieta pacienților cu cancere ORL care se pot alimenta pe cale orală și nu pe sonda gastrică (nazogastrică, nazoduodenală, nazojejunală, jejunostomă, gastrostomă) se bazează în mare parte pe alimente bogate în calorii, în proteine, dar și în grăsimi sănătoase și fibre.

În aceste cazuri, pacienții vor fi sfătuiți:
➢ să mestece foarte bine alimentele și, dacă nu mai pot să o facă din cauza faptului că le lipsește dantura sau că au dureri la mestecat, să consume alimente pasate sau sub formă de creme sau piureuri;
➢ să mănânce chiar și în absența poftei de mâncare sau a foamei;
➢ să nu intre în panică atunci când își pierd gustul sau mirosul sau atunci când gura le este uscată sau când au dureri la înghițit; ➢ să nu se panicheze dacă nu pot mânca o zi sau două la rând; ➢ să servească alimentele la temperatura camerei si să aibă grijă să nu fie prea reci sau prea calde/ fierbinți;
➢ să nu adauge condimentele iuți și sare în exces, mai ales atunci când și-au pierdut gustul;
➢ să bea cât mai multe lichide, apă în special;
➢ să nu consume citrice, fructe sau legume crude, deoarece acestea vor irita cavitatea bucală și le vor accentua senzația de usturime de la nivelul gingiilor, limbii sau partea interioară a obrajilor;
➢ să evite consumul de băuturi alcoolice;
➢ să evite fumatul.
În cazul scaunelor diareice, se recomandă scăderea cantității de fibră din dietă și comunicarea cu medicul sau nutriționistul/dieteticianul specialist pentru stabilirea necesității unei intervenții medicamentoase. În cazul constipației se vor folosi alimente bogate în fibre.
Carne – gătită prin fierbere, la cuptor sau la grătar. Nu prăji carnea în ulei!
• Adăugă carne (pui, găină, curcan, vită, pește) la supe, mâncăruri gătite și omlete pe care apoi să le poți mărunți sau pe care să le prepari în blender.
• Folosește ficat de pasăre, ficat de porc sau de vită, preparate la grătar sau fierte și tăiate mărunt sau date prin blender cu smântână și unt sau iaurt gras, sub formă de pate.
• Folosește creier și măduvă gătite prin fierbere sau preparate la cuptor
• Folosește zeama proteică rezultată prin fierberea oaselor de vită pentru a o adăuga la preparatele de tip piureuri, sosuri, fierturi de orice fel, tocănițe.
• Folosește carne de pește gras: somon, ton, cod, macrou, hering, somn, sardină preparate la cuptor sau pe grătar.
Lapte și produse din lapte
• Folosește brânza grasă de vaci, telemea nesărată, caș gras, urdă grasă, ricotta, mozzarella, care se pot folosi la paste, orezuri, budinci, omlete, împreună cu legume la cuptor, plăcinte, la mămăliguță.
• Folosește iaurt, sana, chefir, lapte bătut, iaurt grecesc, smântână grasă. • Folosește și adăugă cașcaval, brănză rasă sau unt pe cartofii copti, pe legume, în supe, pește sau carne
• Folosește si adăugă smântână în sosurile de brânză sau cașcaval peste paste și legume.
• Folosește si adăugă lapte praf sau smântână la supele creme, la piureul de cartofi, la budinci, la tocănițe.
• Folosește lapte din orez, din migdale sau soia care sunt îmbogățite caloric • Folosește zerul pentru că este bogat în proteine, atunci când pregătești ciorbele, supele, piureurile.

Ouă – găină, rață, gâscă, prepeliță
• Ouăle trebuie să fie bine gătite pentru a evita riscul de infecție cu diferite bacterii.
• NU SE CONSUMĂ OUĂ CRUDE!
• Gătește omlete în tigăi antiadezive sau la cuptor, la care adăugă brânză grasă de vaci, de oaie, de capră sau iaurt gras. La final, adăugă o linguriță de unt gras sau ulei de măsline.

Legumele – pot fi cât mai variate, însă trebuie fierte, pregătite la abur sau la cuptor, mărunțite sau date prin blender. Pot fi folosite în supe creme, ciorbe sau sub formă de mâncărică de legume.
➢ Alege legume bogate în proteine, precum fasolea roșie, fasolea neagră, fasolea albă, mazărea, năutul, soia, lintea, dar și alte legume precum păstăile, dovleceii, rădăcinoasele (morcov, păstârnac, țelina, sfecla roșie, pătrunjel).

Fructele – nu sunt recomandate a se consuma crude, dar se pot consuma sub formă de budincă, plăcinte, sufleuri, tarte sau sub forma de jeleuri, compoturi. Singurul fruct care se poate consuma crud ar fi banana.
Sistemul tău imunitar trebuie susținut și în timpul tratamentelor oncologice, deoarece acestea îl pot compromite.

Astfel:
• chimioterapia poate ataca și celulele sănătoase;
• chirurgia poate forța sistemul imunitar pe măsură ce acesta încearcă să lupte cu infecțiile și să vindece rănile chirurgicale
• radioterapia, deși a devenit mai precisă, și ea poate să deterioreze celulele sănătoase.
• unele combinații de tratamente pot duce la alterarea producției de celule sanguine, inclusiv de celule albe, afectând astfel capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor.
Dacă ești subnutrit pentru că fie ai optat pentru o dietă fără proteine animale, fie pentru că nu obții suficiente calorii pentru a îți menține greutatea, există șanse mari ca această stare să contribuie la deprecierea sistemului imunitar alături de tratamentele oncologice.
De aceea, este important să primești de la un specialist în nutriție sau de la un dietetician consiliere și monitorizare pe toată perioada tratamentului.
În rubrica sfaturi pentru o nutriție sănătoasă găsești alimentele care te-ar putea ajuta să îți echilibrezi sistemul imunitar deficitar.
Efectele secundare ale tratamentului, schimbările în dietă și lipsa de activitate sunt câteva dintre motivele pentru care mulți suferiți de pierdere sau creștere neplanificată în greutate, în timpul, dar mai ales după finalizarea tratamentului. Chiar și atunci când încerci în mod activ să mănânci bine și să rămâi hidratat, afecțiunile cauzate de cancerul în sine și efectele secundare ale tratamentului pot duce la malnutriție și deshidratare, chiar și după ce ai terminat tratamentul oncologic.
Lipsa poftei de mâncare, greața și dificultățile la înghițire sunt doar câteva dintre cele mai frecvente simptome care pot afecta starea ta nutrițională. Toate aceste efecte secundare se traduc în consum excesiv de energie, pierderea masei musculare, deshidratare și, în final, duc la malnutriție.
Deficiențele nutriționale contribuie adesea la accentuarea stărilor de oboseală, care ar putea apărea în timpul tratamentelor, dar contribuie și la reducerea calității vieții după finalizarea tratamentului, în special la pacienții diagnosticați cu cancer la cap sau gât, sau cancer pulmonar.
De aceea, este recomandat să ai în vedere un plan alimentar (aici se face link la ceea ce deja este in site la Un plan alimentar adecvat) și după ce termini tratamentul oncologic.
Discuția cu oncologul, dieteticianul sau alt profesionist din domeniul sănătății te poate ajuta să identificați strategii individualizate.

Dacă pierzi sau ai pierdut în greutate:
➢ alege alimente bogate în proteine pentru menținerea masei musculare – carne albă, pește, ouă, produse lactate;
➢ mănâncă mai multe mini-mese pe parcursul zilei dacă descoperi că nu poți mânca mult deodată;
➢ alege alimentele care sunt concentrate în calorii și nutrienți precum:
• Avocado
• Fructe uscate (stafide, caise uscate, merișoare uscate)
• Nuci, semințe și unt de arahide
• Fasole, linte, mazăre, soia, năut
• Fructe înmuiate în unt de arahide
• Biscuiți din cereale integrale cu brânză
• Cereale bogate în calorii (cum ar fi fulgi de ovăz, granola sau opțiuni cu cereale integrale)
• Uleiuri sănătoase (cum ar fi măsline sau canola) pentru a prăji alimentele
• Băuturi suplimentare nutritive bogate în calorii și proteine recomandate de către specialistul în nutriție sau dietetician
➢ dacă te simți bine și starea fizică îți permite, atunci încearcă să faci câteva exerciții fizice, plimbări, zilnic.

Dacă vrei să câștigi în greutate sau deja ai câștigat în greutate:
➢ E bine să știi că orice încercare de a pierde în greutate trebuie făcută cu atenție, pentru a te asigura că folosești alimentele și nutrienții corespunzători de care ai nevoie.
➢ Indicat ar fi să primești sfaturi de la echipa de asistență medicală și în mod ideal, de la un dietetician pentru a pierde în greutate. Ei te-ar putea ghida în eforturile tale, astfel încât să îți menții masa musculară corespunzătoare, pierzând în același timp grăsimea corporală.
➢ Alege mai ales alimente pe bază de plante, inclusiv legume, fructe, cereale integrale și fasole. Aceste alimente sunt bogate în nutrienți și îți vor da senzația de sațietate, chiar dacă au un conținut scăzut de calorii și grăsimi.
➢ Alege băuturi fără calorii, cum ar fi apa pentru majoritatea băuturilor, cu excepția cazului în care medicul sau dieteticianul te sfătuiesc altfel. ➢ Asigură-te că dimensiunile porțiilor sunt potrivite pentru tine. Dacă nivelul de activitate a scăzut, încearcă să mănânci porții mai mici pentru a vedea dacă foamea îți este satisfăcută cu mai puțină hrană.
➢ Controlează oboseala, depresia, stresul și plictiseala în moduri care nu implică mâncarea. Dormi sau odihnește-te în loc să mănânci când ești obosit.
➢ Chiar și puțină activitate fizică poate face o mare diferență, așa că mobilizează-te și ieși măcar la o plimbare de 30 minute.
➢ Nu apela și nu te baza pe suplimentele alimentare pentru pierderea în greutate deoarece acestea pot avea interacțiuni cu tratamentul și medicamentele.
➢ Discută mereu cu medicul tău despre orice suplimente pe care intenționezi să le iei.

Bibliografie:
1. https://www.cancercenter.com/community/blog/2021/02/nutrition-for-cancer-patients
2. https://www.aicr.org/cancer-prevention/food-facts
3. https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fphar.2020.565524/full
4. https://www.mskcc.org/cancer-care/patient-education/pureed-and-mechanical-soft-diets
5. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17135691/
6.https://www.mskcc.org/cancer-care/patient-education/diet-and-nutrition-during-head-and-neckhttps://www.mskcc.org/cancer-care/patient-education/diet-and-nutrition-during-head-and-neck-cancer-treatmentcancer-treatment
7.https://www.researchgate.net/publication/354218890_Nutrition_in_Cancer_Therapy_Overview_for_t he_Cancer_Patient
8.https://www.jcpjournal.org/journal/view.html?doi=10.15430/JCP.2021.26.1.1 -Beetroot as a Potential
Functional Food for Cancer Chemoprevention, a Narrative Review)
9. https://www.mdpi.com/2254-9625/10/4/66 -Toxicities Caused by Head and Neck Cancer Treatments and Their Influence on the Development of Malnutrition: Review of the Literature
10.https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/cancer-in-general/treatment/radiotherapy/sidehttps://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/cancer-in-general/treatment/radiotherapy/side-effects/general-radiotherapy/eating-drinking-during-radiotherapyeffects/general-radiotherapy/eating-drinking-during-radiotherapy
11.https://www.espen.org/files/ESPEN-Guidelines/ESPEN-practical-guideline-clinical-nutrition-incancer.pdf