Gestionarea emoțiilor
Încearcă să identifici dacă este vorba despre:
- Modificări ale aspectul fizic și ale imaginii de sine – tratamentul cancerului poate conduce la modificări distincte în aspectul fizic27
- Îngrijorare, tristețe sau teamă1
- Dificultăți de concentrare și rezolvarea problemelor1
- Mușchi încordați1
- Uscăciunea gurii1
- Tremurat1
- Iritabilitate sau furie1
- Agitație
Cel mai la îndemână pentru tine sunt câteva activități simple, precum:
- Să discuți deschis cu familia sau prietenii despre sentimentele și temerile pe care le ai1
- Să apelezi la un terapeut sau un asistent social1
- Să te alături unui grup de suport, pentru a primi ajutor1
- Să apelezi la meditație sau rugăciune1
- Să încerci să menții o atitudine pozitivă și să îți canalizezi energia spre starea de bine1
- Să ții un jurnal sau să găsești o altă modalitate prin care să îți exprimi
sentimentele în mod artistic, cum ar fi desenul, pictura, sau muzica1
Chiar dacă nu te confrunți cu probleme emoționale legate de experiența ta cu o boală ca melanomul sau cancerul pulmonar, păstrează aceste informații la îndemână, în cazul în care treci prin perioade mai dificile și simți că starea ta emoțională se schimbă. Dacă ai întrebări sau griji legate de acest aspect sau dacă te confrunți cu dificultăți emoționale pe care nu le poți rezolva, apelează la un medic specialist, psiholog sau psihoterapeut.
Sănătatea emoțională
Când primești diagnosticul de cancer, este foarte posibil să te confrunți cu emoții precum stresul, teama sau chiar șocul1.
Din punct de vedere emoțional, un astfel de diagnostic poate provoca o perioadă cu urcușuri și coborâșuri pentru persoana diagnosticată cu cancer și familia acestuia. De obicei, oamenii simt frică într-un astfel de moment, dar și îngrijorare cu privire la viitor. În confruntarea cu toate aceste schimbări și probleme, e posibil să ai o multitudine de trăiri, iar uneori să simți mai mult de o emoție în același timp1.
De foarte multe ori, se poate întâmpla ca emoțiile să alterneze în funcție de etapa în care te afli pe parcursul traiectoriei bolii și de problemele cu care te confrunți în acel moment. Multe dintre aceste trăiri le poți simți neplăcute, însă trebuie să știi că pot fi considerate normale raportate la situația pe care un bolnav de cancer se străduiește să o gestioneze28.
Ceea ce e foarte important de reținut este faptul că ai nevoie de timp pentru a te adapta la un diagnostic de cancer. Psihologia validată științific29,30 susține că nu orice emoție negativă pe care o simțim este automat nesănătoasă. Emoții precum îngrijorarea, regretul, dezamăgirea sau tristețea sunt normale în momentul în care te confrunți cu o boală precum cancerul. Acestea se transformă în emoții negative nesănătoase atunci când te copleșesc, au o durată îndelungată – aproximativ două săptămâni, se manifestă pe aproape toată durata zilei și îți afectează semnificativ funcționarea de zi cu zi (de exemplu, poți trăi emoții negative nesănătoase ca anxietatea, deprimarea, furia, vinovăția ș.a.m.d.)1.
Sănătate emoțională înseamnă să trăiești emoții pozitive și negative, atâta timp cât cele negative nu sunt foarte intense încât să te copleșească și să îți afecteze gestionarea rutinelor zilnice și funcționalitatea vieții de zi cu zi1,31.
Pentru a depăși cu bine acest tip de emoții, există numeroase metode pe care le poți aplica.
Cum gestionezi anxietatea
Încă din etapa intervenției chirurgicale, existența anxietății afectează semnificativ calitatea vieții bolnavilor de cancer32. În acest sens, există o serie de studii care susțin faptul că serviciile medicale sunt utilizate mult mai frecvent de persoanele anxioase33. Pe scurt, simptomatologia anxioasă afectează semnificativ ariile de funcționare, calitatea vieții și există riscul de a aduce costuri suplimentare sistemului de sănătate1. Momentul diagnosticului implică un nivel ridicat de anxietate pentru majoritatea persoanelor care se confruntă cu o boală precum cancer pulmonar sau melanom34. În general, nivelurile ridicate de anxietate se intensifică înainte de intervenția chirurgicală. În ceea ce privește anxietatea în perioada tratamentului chimioterapeutic și radioterapeutic, este important să reții că sunt câteva elemente specifice care îți pot influența această stare – reacții adverse ale tratamentului oncologic sau expunerea la o serie de investigații imagistice, însă, în mod special, acestea afectează persoanele care au avut de-a lungul timpului atacuri de panică35.
Cum gestionezi anxietatea
Dincolo de diferențele specifice fiecărei clasificări, tipurile de anxietate au următoarele caracteristici similare:
a) Caracteristici fiziologice: hipervigilență și tensiune musculară, respirație rapidă și neregulată, palpitații, tremurături, senzații de leșin36
b) Caracteristici cognitive: atenție hiperfocalizată pe “pericole”, raționamente neîntemeiate pe date sau logică, predicții catastrofice, sentimentul de pierdere a controlului36
c) Caracteristici comportamentale: evitarea situațiilor sau a comportamentelor considerate periculoase, efectuarea repetitivă a unor comportamente care pot induce senzația de siguranță36
Simptomatologia anxioasă înseamnă trăirea conștientă a celor descrise mai sus, la nivel fiziologic, cognitiv și comportamental – conform Dr. Florina Pop, psiholog.
Gestionarea anxietății presupune reducerea simptomelor la nivel fiziologic (de exemplu, cu ajutorul tehnicilor de relaxare, a respirației sau a medicației adecvate), intervenția la nivel cognitiv (intervenția psihologică) și intervențiile la nivel comportamental (expunerea sau confruntarea cu situațiile anxiogene)1– mai spune Prof. dr. Dégi László Csaba, psiho-oncolog.
Următoarele întrebări îți pot fi utile pentru a te ghida spre răspunsuri raționale și pentru a te ajuta în gestionarea anxietății din punct de vedere cognitiv:
- Aceste răspunsuri mă determină să mă simt mult mai anxios(oasă)?
- Aceste gânduri mă opresc de la a face ceea ce îmi doresc să fac?
- Sunt aceste gânduri adevărate?
- Există și un alt mod de a mă uita la situație?
- Am dovezi pentru ceea ce gândesc?
- Care este efectul faptului că gândesc în acest mod? Mă ajută să gândesc în acest mod?
- Există erori/prejudecăți în modul în care văd o anumită situație? Care ar putea fi un alt punct de vedere asupra acestei situații?
- Care ar putea fi cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla?
- Care ar putea fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla?
- Care este cel mai realist rezultat?
- Ce aș putea face?
- Cum ar putea altcineva să vadă situația?
- Tind să acord atenție doar părții “negre”/negative a situației?
- Gândesc în termeni de „totul sau nimic”?
- Ce aș mai putea face pentru a-mi schimba situația?
- Dacă cineva foarte drag s-ar afla exact în aceeași situație, ce l-aș sfătui să gândească?
Importanța suportului familial
Cancerul este o boală de familie din cauza faptului că un diagnostic de cancer afectează profund relațiile și rolurile dintre membrii familiei37,38. Familiile sunt foarte importante într-o astfel de situație pentru că oferă contextul adaptativ în care persoana cu cancer răspunde la boală37.
A îngriji poate însemna atât suport pragmatic în viața de zi cu zi, cât și sprijin emoțional. Uneori, dacă bolnavul de cancer simte că poate să comunice cu anumite persoane, pentru el, acest aspect poate fi printre cele mai plăcute lucruri. Dinamica familiei și caracteristicile bolii pentru persoana diagnosticată cu cancer au fost identificate ca factori care ar putea avea un impact asupra depresiei și anxietății familiilor4. Familiile care reușesc să comunice, respectiv să își exprime sentimentele în mod direct și să rezolve problemele, au niveluri mai scăzute de depresie39.
Scrisul este un act terapeutic. Conform studiilor, exprimarea în scris a emoțiilor are beneficii demonstrate legate de creșterea calității vieții bolnavului de cancer. Astfel, o persoană diagnosticată cu cancer poate alege narațiunea liberă sau jurnalele de monitorizare40,41,42.
În ceea ce privește narațiunea, aceasta reprezintă o modalitate de a ordona, de a reflecta și de a materializa propriile sentimente. Prin scriere, îți poți exprima liber emoțiile pe care nu le poți exprima față de cei din jur, indiferent de motiv. Acest exercițiu îți oferă un context de eliberare, un spațiu în care poți nota toate gândurile și emoțiile, sau dimpotrivă, schimbări pe care simți că nu este încă momentul să le împărtășești cu ceilalți40,41,42.
Astfel, tehnica de scriere poate fi utilizată pentru a discuta despre boală, pentru a da un sens și o semnificație experienței bolii. Includerea poveștii bolii în povestea de viață permite să începi mai repede perioada de recuperare din punct de vedere emoțional40,41,42.
Cum poți proceda:
- Zilnic, sau aproape zilnic, alege un loc liniștit, calm, împreună cu un caiet nou și instrumentul preferat de scris și petrece aproximativ 20 de minute scriind
- Poți scrie orice, despre experiența cancerului sau despre emoțiile, gândurile, senzațiile corporale care te încearcă în prezent sau te-au încercat în trecut (imaginează-ți că scrii într-un jurnal)
- Poți scrie la persoana I, ca și cum ai scrie unui prieten drag, îndepărtat, căruia vrei să îi povestești ce te apasă
- Nu trebuie sa scrii mult, doar atât cât simți. La început, ți se poate părea stângaci, însă vei vedea că, pe parcurs, povestirile vor deveni mai elaborate și mai profunde
- Exemple de formule de început: “Boala a însemnat pentru mine…”, “După aflarea diagnosticului, m-am simțit ca și cum…..” etc.
Jurnalele de monitorizare reprezintă modalități mai scurte prin care poți urmări evoluția unor anumite simptome sau eficiența unor tehnici. Un exemplu de astfel de jurnal l-ar putea reprezenta cel în care îți monitorizezi nivelul de stres înainte și după efectuarea unor exerciții de relaxare sau a unui exercițiu de respirație amplu, după cum e descris mai jos.
