O dietă sănătoasă și echilibrată este esențială. Trebuie să îți menții corpul puternic, să previi pe cât posibil distrugerea celulelor sănătoase. Este prioritară menținerea unui sistem imunitar competent care să lupte eficient. Bolnavii de cancer care au o alimentație echilibrată prezintă efecte adverse ale tratamentelor mai ușoare și se refac mai rapid după acestea24.
Sfaturi pentru o nutriție sănătoasă
Ai mai multă grijă de sănătatea ta
Un plan alimentar
- consumă zilnic fructe și legume, fie în stare crudă, fie preparate termic corect
- limitează alimentele de origine animală și încearcă să introduci leguminoasele în locul cărnii pentru 3-4 zile pe săptămână
- alege lactate fermentate (iaurt, lapte bătut, chefir) în locul lactatelor grase (smântână, unt) și brânzeturi proaspete (caș, urdă, brânză dulce) în locul celor maturate și excesiv prelucrate (telemea veche, cașcaval, brânză de burduf, topită, brânzeturi tartinabile, feta, parmezan)
- alege în special lactatele de capră (sunt mai puțin alergene, produc mai puțină inflamație în corp)
- alege modalități sănătoase de preparare a cărnii (fierbere sau preparare la cuptor), eliminând șnițelele, chifteluțele prăjite, carnea la gratar
- unele alimente trebuie elimitate complet în timpul radioterapiei: citricele, ceaiul verde, alcoolul, suplimentele alimentare cu antioxidanţi, pentru a nu atenua efectul acestei terapii. Bolnavii de cancer cu iradiere în zona abdomen-pelvis vor evita băuturile carbogazoase şi alimentele care pot provoca fermentaţie în perioada de dinaintea ședinței de radioterapie; va exista un interval de 2 ore de la ultima masă. Cei cu iradiere în zona pelvină vor consuma cantitatea corectă de apă înainte de şedinţa de radioterapie, conform indicaţiei medicului radioterapeut, pentru a avea vezica urinară plină.
- este esenţial pentru un bolnav de cancer ca medicul să îi prescrie o dietă hipocalorică, ketogenă, cel puţin pentru perioada imediat dinainte şi după terapia oncologică clasică, cu 3 zile înainte de chimioterapie şi 3 zile după chimioterapie;
- elimină din dietă carbohidraţii simpli de genul pâinii, făinoaselor, pastelor, prăjiturilor, dulciurilor de tot felul, fructelor dulci bogate în fructoză sau legumelor bogate în zahăr, precum sfecla, care nu fac decât să hrănească celulele tumorale; nu trebuie să perseverezi în consumul alimentelor care nu îți plac. Împreună cu medicul nutriționist vei găsi soluții bune și gustoase pentru această perioadă dificilă. Mănâncă de fiecare dată când îți este foame. Dacă îți e foame dimineața, ai grijă ca micul dejun să fie cea mai importantă masă. Dacă nu îți este absolut deloc foame, consumă suplimente lichide ale mesei. Poți împărți masa în 5-6 mese mici în locul a 2-3 mese principale în timpul zilei;
Ai grijă să ai la îndemână mici gustări, pentru că tratamentele împotriva cancerului presupun de multe ori calorii în plus, pentru ca organismul să facă față cu succes stresului.
Consumă mese mici și dese, la interval de două – trei ore. Nu aștepta să ți se facă foame. Nu consuma lichide la mese ca să nu îți scadă pofta de mâncare. Alege variante bogate în proteine la fiecare masă sau gustare12. Fii activ și fă efort fizic zilnic ușor pentru a îți crește apetitul alimentar (de exemplu, plimbări ușoare). Investește într-un pedometru ce îți măsoară numărul de pași în fiecare zi și fixează-ți ca obiectiv între 6.000-10.000 de pași pe zi25.
Exercițiul fizic este foarte benefic pentru că reduce oboseala și depresia, reduce stresul psihic, sentimentul de izolare socială, poate diminua greața și combate constipația. Ajută la creșterea apetitului alimentar atunci când acesta lipsește. În plus, evită eforturile intense și fă plimbări ușoare cel puțin 30 de minute în fiecare zi a săptămânii26.
Câteva exemple
- fructe proaspete sau uscate, dar nu confiate
- oleaginoase crude și înmuiate
- iaurt cu cereale și fructe proaspete
- sucuri naturale, smoothie-uri, milkshake-uri
- brânză de casă și pâine integrală
- sandwich cu ouă fierte sau brânză proaspătă (caș, urdă) sau cu unt de arahide
- batoane raw vegane
- iaurturi cu 1-4 % grăsime sau iaurt grecesc
Alimentele bogate în proteine la care să apelezi în timpul tratamentului recomandat de medic
Lactatele
- consumă brânzeturi proaspete precum brânză dulce, caș, urdă cu pâine integrală sau crackers integrali
- adăugă iaurt grecesc sau brânză dulce la fructe sau smoothie-uri din fructe
- adăugă lapte în supe, cereale integrale, piureuri de legume, budinci
- adăugă brânzeturi la paste integrale, cartofi fierți sau copți, la legume proaspete sau gătite
- evită brânzeturile nepasteurizate precum cele franțuzești (camembert, brie, roquefort, gorgonzola, blue cheese) când sistemul imunitar este slăbit
Fii atent la sursa de lactate pe care o alegi.
Ouăle
- fierbe mai multe ouă și ține-le în frigider cât să îți ajungă 3 zile
- adăugă-le în salate și în soufle-urile din legume
- dacă alegi varianta de ou românesc (fiert in apă), fierbe-l până când albușul devine complet opac, iar gălbenușul este tare și ferm ( aproximativ cinci minute)
- dacă dorești să îl prăjești, deși nu e recomandat, prăjește-l pe ambele părți
- fierbe oul 7-10 minute ca sa fie tare pentru a preveni riscul de infecție cu salmonella; multe prăjituri care conțin frișcă sau spumă de albușuri, bezelele, tiramisu, mousse-urile, înghețatele, maionezele pot provoca infestarea cu salmonella pentru că rețetele sunt din ouă crude. Dressing-urile de salate precum cel olandez și Caesar conțin ouă crude.
- este recomandat să cumperi ouă din locuri avizate, unde sunt ținute în frigidere
- verifică ouăle să nu fie crăpate
- nu e recomandat să speli ouăle înainte de depozitare pentru că poți distruge învelișul protector al cojii împotriva bacteriilor
- nu le ține în contact cu alte alimente
- ține-le în cofraje
- spală-te pe mâini dacă ai atins sau gătit ouăle; bacteriile se poate găsi atât pe coajă, cât și în interior
- verifică dacă oul este prea vechi pentru a fi mâncat: umple un bol cu apă și așază oul în vas – dacă oul se ridică la suprafață, este prea vechi, iar dacă rămâne pe fundul vasului, este proaspăt
Carnea
- fierbe bine carnea adăugând-o în salate, în supe, ciorbe, mâncăruri sau omlete
- consumă carne de găină sau curcan, și asigură-te că păsările nu au primit în hrană xenobiotice, estrogeni şi pesticide care accelerează creşterea celulelor canceroase
- carnea roşie nu este recomandată bolnavilor de cancer din cauza concentraţiei crescute în fier şi glutamină. În plus, nitrozaminele şi alte organotoxine care apar în urma procesului de prăjire a cărnii au un potenţial carcinogenic foarte ridicat
Oleaginoasele
- adaugă semințe înmuiate în gustările cu fructe, în înghețată sau budincă, în salate sau în paste
- alege untul de arahide ca variantă de mic dejun pe una sau două felii de pâine
- alege pateuri raw vegane din semințe ca variantă de mic dejun
- adăugă untul de arahide în milkshake-uri
- semințele trebuie înmuiate pentru a deveni mai ușor de digerat și pentru a beneficia de mai multe enzime și vitamine B. Pentru acestea, timpul de înmuiere diferă: alunele, fisticul, migdalele, semințele de dovleac, de floarea soarelui, in, susan, nucile pecan necesită 8 ore, iar nucile românești, caju, nucile braziliene, macadamia, pin și chia necesită în jur de 2 ore
Alimente bogate în calorii la care să apelezi în timpul tratamentului pentru melanom sau cancer pulmonar
Untul
-
Atunci când este nevoie de un aport caloric mai mare, adaugă untul în alimentație, fie peste cartofi, orez, paste făinoase integrale sau peste legume la abur, deasupra peștelui, în supe sau sandwich-uri.
Smântână sau frișcă
- Adăugă-le în ciocolată caldă sau cafea, peste deserturi proaspete precum clătite sau wafe.
- Adăugă smântâna peste legume fierte sau cartofi.
Dulciurile sunt recomandate cu măsură, iar mai degrabă sunt de preferat cele precum mierea, gemurile de casă, prăjiturile făcute în casă sau înghețate.
Alegerea alimentelor folosite în bucătărie:
Ai mai multă grijă de sănătatea ta
- spală-te pe mâini cu apă caldă și săpun înainte de a găti și de a mânca
- spală fructele și legumele sub jet de apă
- pentru a îndepărta o parte din pesticidele din fructe și legume, pune-le la înmuiat 15 minute în apă cu bicarbonat (la un litru de apă pune 4 linguri bicarbonat)
- aruncă alimentele cu mucegai sau cele care sunt parțial stricate
- cumpără fructe întregi, nu jumătăți de fructe (ananas tăiat, pepene feliat, varză sau rădăcinoase tocate etc.)
- înainte de utilizare, miroase alimentele; dacă au miros ciudat, aruncă-le fără să le guști
- ține alimentele în frigider
- dezgheață carnea în frigider, nu la temperatura camerei; după decongelare, gătește carnea imediat și nu o mai congela din nou
- ține ouăle în frigider, uită-te la termenul de expirare
- spală des cu detergent bio și apă caldă tocătorul de alimente
- nu folosi cuptorul cu microunde
- dacă mănânci tofu, taie-l cubulețe și fierbe-le 5 minute înainte de a le mânca
- folosește un termometru pentru mâncare; carnea trebuie să fie gătită până când dispare culoarea roz, iar zeama ce iese din carne să fie limpede, fără culoare. Pentru carnea de pui și curcan este recomandat să fie gătite până la 80-83 grade Celsius, iar carnea roșie până la 70-71 grade Celsius
- utilizează fierberea simplă sau la aburi, coacerea alimentelor sau hrană crudă și evită prăjelile; coacerea înseamnă să nu adaugi deloc ulei și să folosești hârtie de copt ecologică, neînălbită cu clor și care nu conține crom
- dacă îți iei mâncare gata preparată și împachetată (ceea ce nu e recomandat), verifică să fie etanș închisă și să nu fie cutia în tensiune
- evită smântâna sau brânza dulce la vrac
- evită cremele de brânză și icrele preparate, neambalate
- evită să guști produsele oferite gratuit de producători ce sunt servite gata tăiate
- evită înghețata de la tonomat (cea care are o consistență moale)
- verifică data de producție/expirare a alimentelor; cumpără-le pe cele mai proaspete
- alege pachete de semințe precum nuci, migdale vidate în stare crudă
- dacă mănânci în oraș, nu mânca alimente crude: fructe, salate, fresh-uri de fructe
- nu mânca de la restaurante cu bufet suedez
- nu consuma carne insuficient preparată termic (precum carnea în sânge), evită peștele crud, evită pateurile raw vegane din restaurante
Știți ce mâncați?
Unele mâncăruri vă pot ajuta să vă recăpătați forța. Alte mâncăruri pot avea un conținut ridicat de calorii, important dacă vă străduiți să mâncați regulat. Iată câțiva termeni care să vă ajute să alegeți alimentele potrivite, fără să vă simțiți copleșiți.
- Substanțe nutritive– Substanțele nutritive sunt esențiale pentru creșterea, activitatea și repararea corpului. Acestea includ carbohidrați, proteine, grăsimi, apă, vitamine și minerale. Toată lumea are nevoie de substanțe nutritive, însă vârsta, sexul și nivelul de activitate fizică al unei persoane decid cantitatea necesară.
- Calorii– La fel precum minutele măsoară timpul și metrii măsoară lungimea, caloriile măsoară energia dintr-un aliment. Corpul are nevoie de energie pentru a funcționa, motiv pentru care este nevoie de o alimentație ca să susțină viața. Caloriile se regăsesc în carbohidrați, proteine și grăsimi.
- Carbohidrați– Carbohidrații sunt sursa principală de energie a organismului.
Carbohidrații sunt prezenți în majoritatea alimentelor și sunt disponibili în două forme:
- Carbohidrați simpli sau zaharuri simple, care vă oferă rapid energie și se regăsesc în alimente precum fructe, legume și lapte.
- Carbohidrați complecși sau amidon, care vă oferă energie de durată și se regăsesc în cereale, cartofi, mazăre și fasole.
- Grăsimi– Grăsimile sunt utilizate de corp pentru a produce celule, a proteja organe și pentru a facilita absorbția anumitor vitamine.
- Fibre– Fibrele se regăsesc doar în alimente vegetale precum fructe, legume, cereale, nuci și semințe.
- Proteine– Proteinele sunt prezente atât în surse vegetale, cât și animale. Acestea sunt formate din aminoacizi, utilizați pentru întreținerea și vindecarea fiecărui aspect al corpului.
- Vitamine și minerale– Vitaminele, precum A, C, E, D, și mineralele precum fierul, calciul și magneziul sunt substanțe nutritive necesare în funcționarea optimă a organismului, creșterea și repararea țesuturilor.
