Cancer și COVID-19

Informații pentru a înțelege mai bine impactul pandemiei COVID-19 asupra pacienților cu cancer

CE ESTE COVID-19 ?

Pentru pacienții oncologici sau personele care trăiesc cu cancer, pandemia de COVID-19 ridică multipe provocări, de la accesul îngreunat la servicii de diagnostic și tratament, la stări de anxietate și stres generate de contextul actual.

Datele din literatură privind riscurile și severitatea bolii infecțioase COVID-19 la pacienții cu cancer sunt în curs de evoluție, indicând faptul că aceștia reprezintă o categorie la risc crescut[1], factorii de risc principali pentru un parcurs dificil al bolii fiind tipul de tumoră, stadiul bolii și celelalte afecțiuni de care suferă[2].

În acest context, este important ca pacienții oncologici și supraviețuitorii acestei afecțiuni să consulte medicul care le cunoaște situația și istoricul medical pentru a primi cele mai bune recomandări în ceea ce privește continuarea tratamentului, testele de diagnostic și, cel mai important, dacă apar simptome specifice afecțiunii COVID-19[3]. De  asemenea, este important ca atât pacienții, cât și aparținătorii, să ia măsuri de precauție pentru a reduce riscul de a se infecta cu noul coronavirus[4], respectând recomandările Ministerului Sănătății și ale Organizației Mondiale a Sănătății.

Ce este COVID-19?

COVID-19 este boala infecţioasă cauzată de coronavirusul cel mai recent descoperit[1]. Coronavirusurile fac parte dintr-o familie de virusuri care determină infecţii la om şi animale, inclusiv la păsări şi mamifere cum ar fi cămilele, câinii, liliecii. Coronavirusurile pot determina zoonoze, boli care se transmit de la animal la om[2].

Aceste virusuri pot determina la om de la o răceală comună, la unele mai severe și chiar boli respiratorii fatale, precum Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) și Sindromul Respirator Acut Sever (SARS)5.

Cum se transmite SARS-CoV-2?

Transmiterea prin picături

• Se presupune că transmiterea este similară cu cea a MERS-CoV şi SARS, pe cale respiratorie, prin picaturi de secreţie de dimensiuni mari, produse când o persoană infectată tuşeşte sau strănută.

Transmiterea prin contact

• Transmiterea este posibilă şi când are loc contactul direct cu fluidele (sânge, materii fecale, urină, salivă, spermă) de la o persoană infectată. Un pacient cu COVID-19 poate tuși, eliberând în mediul înconjurător picături mari care conțin virusul. Picăturile se așează pe suprafețe, creând un biofilm care adăpostește virusul. Virusul poate exista de asemenea și în secrețiile nazale, care pot fi de asemenea transmise în mediul înconjurător.

Care sunt simptomele COVID-19?

Afecțiunea este caracterizată prin simptomatologie predominant respiratorie de intensitate moderată în cca 80% din cazuri, dar poate avea manifestări severe (pneumonie bilaterală interstițială), cu evoluție către insuficiență respiratorie, detresa respiratorie acută (ARDS) fiind principala cauză de mortalitate[8].

 Simptomele pentru infecţia cu SARS-CoV-2 observate până acum au fost: febră, tuse,dificultate în respiraţie (dispnee)[5].

Cine are risc major de a dezvolta o infectie respiratorie severă? Ca și pacient oncologic am un risc mai ridicat?

Bolnavii de cancer sunt cunoscuţi ca fiind mai vulnerabili faţă de infecţiile virale de tip gripal. Pacienţii cu cancer prezintă un risc mult mai mare (de 4 până la 5 ori) de a dezvolta foarte rapid complicaţii respiratorii severe, inclusiv deces, îndeosebi dacă au suferit intervenţii chirurgicale sau au primit chimioterapie în săptămânile precedente. Se poate aprecia că în prezent pacienţii oncologici sunt la risc vital atât din cauza afecţiunii de fond, cât și din cauza ameninţării infectării COVID-19 („dublu pericol”) .

Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere că la acest segment de pacienți raspunsul imun este redus sau nu există din cauza imunosupresiei, fiind astfel foarte vulnerabili la infecții. Există dovezi care arată că pacienții bolnavi de cancere hematologice, inclusiv leucemie, limfom și mielom multiplu, cancer pulmonar sau forme metastatice de cancer (stadiul IV de boală) pot avea un risc mai mare de infecție și complicații decât pacienții diagnosticați cu alte tipuri de cancer2. Există, de asemenea, dovezi că pacienții cu o tumoră în progresie și diagnosticați cu COVID-19 pot avea un risc mai mare de deces sau complicații grave de sănătate în comparație cu cei a căror cancer se află în remisie .

De asemenea, au un risc mai mai mare de a dezvolta complicații pacienții aflați în tratament activ pentru orice tip de cancer și cei care au suferit un transplant de măduvă osoasă. (Tratamentul activ este de obicei definit ca intervenție chirurgicală, radioterapie, chimioterapie sau imunoterapie) .

În schimb, se pare că nu au existat diferențe semnificative între pacienții aflați în cursul tratamentului oncologic și cei cu istoric de neoplazie, ambele categorii având un risc crescut de a evolua mai sever în prezența COVID-19, față de pacienții non-oncologici.

Ce se recomanda pacienților care urmează un tratament activ?

Având în vedere caracteristicile cunoscute până în prezent ale pacienților cu cancer și COVID-19, s-a recomandat atât screening-ul infecției cu coronavirus în cazul celor care urmează să primească tratamente antineoplazice (chimioterapie, terapie țintită, imunoterapie), cât și evitarea unui astfel de tratament imunosupresiv în cazul unui test de screening pozitiv. Ghidul Societății Americane de Boli Infecțioase recomandă testarea de ARN SARS-CoV-2 (prin tehnica RT-PCR) la pacienții asimptomatici înainte de procedurile imunosupresive (chimioterapie citotoxică, transplant de organe solide sau celule stem, terapie biologică cu acțiune prelungită, imunoterapie sau glucocorticoizi în doze mari). Cu toate acestea, practica este variabilă, depinzând de disponibilitatea testelor și facilitățile unităților medicale. Unele instituții testează de rutină toți bolnavii oncologici cu 48-72 de ore înainte de terapiile imunosupresive, în timp ce altele testează doar pacienții simptomatici.

Care sunt recomandările pentru îngrijirea pacienților cu cancer pulmonar?

Diagnosticul unui caz nou de cancer pulmonar reprezintă în principiu o urgență și nu poate fi amânat până la încheierea pandemiei. Prin urmare, pacienții cu suspiciune de cancer pulmonar vor trebui să facă investigațiile necesare diagnosticului (examen CT, bronhoscopie cu biopsie, evaluare a funcției pulmonare și a statusului cardiac) prin internare într-un serviciu de pneumologie non-Covid sau programare a investigațiilor în ambulator, cu respectarea măsurilor de limitare a riscului de transmitere a infecției virale: purtare de mască, menținerea distanței de 1 m față de alte persoane în spațiile de așteptare, igiena mâinilor, igienizarea spațiilor în care se desfășoară investigațiile.

În cazul stabilirii unui stadiu operabil, pacientul va fi îndrumat către serviciul de chirurgie toracică pentru intervenția chirurgicală. În cazul unui stadiu inoperabil, va fi îndrumat către serviciul oncologic pentru inițierea terapiei adecvate.

Înaintea efectuarii oricărei manevre invazive la pacienții cu suspiciune de neoplasm bronhopulmonar se recomanda excluderea infecției cu SARS-CoV-2 prin tehnici de diagnostic molecular.

Cum te poți testa pentru COVID- 19?

În prezent există mai multe tipuri de teste dezvoltate pentru noul coronavirus SARS-CoV-2:

Testele genetice

care detectează prezența materialului genetic viral – acestea sunt utilizate în mod curent pentru a diagnostica dacă o persoană este infectată sau nu. Tipul recoltării este prin exsudat nasofaringian.

Testele imunologice

care detectează prezența anticorpilor împotriva virusului și sunt utilizate pentru a stabili dacă o persoană a fost infectată în trecut cu acest virus, respectiv dacă a fost bolnavă de COVID19, chiar dacă nu a prezentat simptome.  Tipul recoltării este prin probă de sânge.

Există medicamente specifice pentru a preveni sau trata COVID-19?

Până în prezent, nu există niciun medicament specific recomandat pentru a preveni sau trata noul coronavirus. Cei infectați cu COVID-19 trebuie să primească îngrijiri adecvate pentru ameliorarea și tratarea simptomelor, iar cei cu form severe ar trebui să beneficieze de îngrijire optimă de susținere. Unele tratamente specifice sunt în curs de investigare și vor fi testate prin studii clinice. OMS ajută la coordonarea eforturilor de dezvoltare a medicamentelor pentru tratarea infecției cu noul coronavirus cu o serie de parteneri.

Următoarele măsuri NU sunt recomandate în special ca remedii COVID-19, deoarece nu sunt eficiente pentru a vă proteja și pot fi chiar nocive:

  • consumul de vitamina C
  • fumatul
  • consumul de ceaiuri tradiționale de plante
  • purtarea mai multor măști pentru a maximiza protecția
  • auto-administrarea de medicamente, cum ar fi antibiotice.

Dacă aveți febră, tuse și dificultăți de respirație, mergeți imediat la medic pentru a reduce riscul de a dezvolta o infecție mai severă.

Care sunt metodele de prevenție de care trebuie să ții cont pentru a evita infecția cu virusul COVID-19?

Igiena personală

  • Spălă-te des pe mâini cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde, în special după ce mergi la toaletă, înainte de a mânca, după ce îți sufli nasul, tușești, strănuți și înainte și după ce intri în contact cu alte persoane.
  • Folosește soluții pe bază de alcool, cu o concentrație de cel puțin 70% pentru a îți dezinfecta mâinile.
  • Evită să îți atingi ochii, nasul și gura.
  • Strănută sau tușește în pliul cotului sau folosește șervețele de unică folosință, pe care le arunci la cel mai apropiat coș de gunoi.
  • În timpul tratamentelor oncologice orale, cavitatea bucală poate se fie o important sursă de infecție: în afară de spălatul pe dinți regulat, utilizează apă de gură antibacteriană, antispastică pentru gargarisme sistematice.

Igiena mediului de viață

  • Dezinfectează regulat obiectele şi suprafețele din locuinţa ta folosind soluţii dezinfectante clasice, cu ajutorul prosoapelor de unică folosință care vor fi aruncate la gunoi imediat după utilizare.
  • Dezinfectează  bine zonele sau obiectele atinse frecvent de către alte persoane precum clanțele, telefoanele, scaunele şi întrerupătoarele (noul coronavirus poate rezista pe suprafeţe inerte între câteva ore până la câteva zile).
  • Spală bine legumele şi fructele cumpărate.
  • Evită să împarţi mâncarea, tacâmurile, paharele sau șervețelele cu cei apropiați, fără să le fi curățat corespunzător.
  • Aerisește cât se poate de frecvent casa.

Schimbări ale comportamentului cotidian

  • Rămâi în casă atât de mult cât se poate și, dacă trebuie să ieși, păstrează distanțarea socială la cel puțin 1,5- 2 metri de alte persoane.
  • Pentru cumpărături, poți să apelezi la serviciile de livrare la domiciliu oferite de supermarket-uri sau magazinele on-line sau să rogi membrii familiei sau vecini, prieteni să le recupereze pentru tine şi să le lase la uşă.
  • Dacă nu mai ești sub tratament şi ai reluat activitatea profesională, solicită angajatorului practicarea activităţilor sau educaţiei on-line şi prezentarea fizică numai pentru anumite activităţi specifice sau dacă nu e posibilă munca la distanţă.
  • Folosește, în măsura posibilului, serviciile de consultație medicală telefonică şi comunicarea prin e-mail în locul consultațiilor fizice. Dacă ai nevoie de o prescripţie medicală, reţetă său recomandare de investigaţii medicale, aceasta îți poate fi transmisă electronic sau prin poştă.
  • Adoptă socializarea on-line şi evită întâlnirile cu orice altă persoană în afara membrilor familiei care locuiesc cu tine. Evită să inviți sau să accepți oaspeţi sau prieteni la domiciliul tău.

Dacă trebuie totuși să ieși în public

  • Poartă mască pentru față; ai grijă să nu îți atingi ochii, nasul sau gura atunci când îl îndepărtezi; să îți speli mâinile imediat după îndepărtarea măștii.
  • Evită să staţionezi în locuri publice, spaţii aglomerate.
  • Evită folosirea mijloacelor de transport în comun (tren, autobuz, metrou, taxi)
  • Evită să îți atingi cu mâna produsele de panificație, folosește mănușile de plastic special prevăzute în acest scop; de preferat, cumpără produse ambalate.
  • Evită să dai mâna, să te îmbrățișezi sau să te pupi pe obraz, păstrează o distanţă de aproximativ 1,5- 2 metri față de ceilalți membri de familie sau prieteni, indiferent dacă ești așezat sau în picioare, chiar şi când ești la tine acasă.
  • Evită orice contact cu persoane care prezintă simptome respiratorii precum strănut, tuse, durere în gât, jenă respiratorie, dureri musculare, febră şi nu folosi aceleași lucruri cu ei.
  • Evită contactul cu cei care revin din străinătate cu sau fără simptome pseudo gripale.
  • Manevrează cât mai puține obiecte posibil când ești în mijloace de transport, magazine sau spitale (chei, mânere, balustrade, bani, tastatură pentru introducerea codului PIN la casierie sau la bancă).

Cum îți poate afecta

COVID-19  tratamentul

pentru cancer?

Vizitele la spital în timpul pandemiei COVID-19 te pot expune pericolului de a contacta infecția. Prin urmare, pentru a rămâne în siguranță, îngrijirea cancerului poate fi adaptată în această perioadă. Scopul este de a reduce timpul petrecut în spital, beneficiind, de asemenea, de serviciile medicale de care ai nevoie.Încrederea în echipa medicală care îți coordonează cazul este foarte importantă în această perioadă. Obiectivul principal al echipei medicale va fi de a ține pacienții în siguranță și de a-i feri de COVID-19, păstrând totodată cea mai înaltă calitate a serviciilor de asistență medicală pentru tratarea cancerului. Ținând cont de acest context, există posibilitatea ca medicii să facă anumite modificări în planul de tratament, unele tratamente pot fi prioritizate  sau tratamentul îți poate fi administrat într-o altă unitate medicală, însă fiecare caz în parte este evaluat ținând cont de tabloul clinic general, agresivitatea bolii și potențialele riscuri pentru sănătate din cauza noului coronavirus. Este posibil să vă faceți griji în acest sens, însă o mai bună înțelegere privind aceste posibile schimbări vă poate ajuta să le faceți față.

În cazul pacienților cu cancer metastatic cu creștere lentă și controlat luni întregi de aceeași terapie (de exemplu cancer de sân, colorectal, cancer de prostată etc), se pot lua în considerare pauzele terapeutice pe termen limitat, la indicația medicului curant care cunoaște îndeaproape evoluția pacientului, cu limitarea imunosupresiei acestuia și a expunerii la infecția cu coronavirus prin părăsirea locuinței pentru a se prezența la spital.

Tot pentru limitarea timpului petrecut de pacienți în spital, Societatea Națională de Oncologie Medicală din România a recomandat înlocuirea schemelor de tratament prelungit (de exemplu PEV 4-6 ore, scheme ziua 1-3 sau 1-5) cu alternative mai scurte de 1-2 zile (atunci când este posibil, în limite de siguranță), administrarea imunoterapiei la 4 sau 6 săptămâni (în loc de 2 sau 3 săptămâni), a bisfosfonaților la 3 luni (în loc de lunar) sau a schemelor săptămânale cu cele la 21 zile.

Dacă am avut COVID-19, voi putea continua tratamentul împotriva cancerului?

 În cazul în care se hotărăște că tratamentul oncologic nu poate fi amânat, este necesară luarea tuturor măsurilor de siguranță pentru a proteja pacienții de infectarea cu noul coronavirus, inclusiv un „triaj telefonic” în ziua anterioară programării, pentru a identifica eventuale simptome sugestive de COVID-191.

În cazuri de infecţie cu SARS-CoV-2 confirmată în urma testului, trebuie să discutați cu medicul oncolog despre impactul asupra tratamentului pe care îl urmați. În multe unități medicale, se recomandă un test COVID-19 negativ înainte de începerea chimioterapiei sau a unui alt tratament pentru cancer. Cu toate acestea, unii pacienți cu COVID-19 continuă să aibă rezultate pozitive la testul COVID-19, chiar și după dispariția simptomelor. În această situație, echipa dumneavoastră de asistență medicală va lua în considerare riscurile și beneficiile reluării tratamentului cancerului, în ciuda testului pozitiv .

Este recomandată o consultație telefonică prealabilă alegerii venirii la tratament dacă:

  • Ai temperatură >38oC, tuse, dureri în gât, îți curge nasul.
  • Ești în contact direct cu o persoană testată COVID-19 pozitiv sau care așteaptă rezultatul testului ca urmare a unei simptomatologii specifice bolii.

Sănătatea emoțională și gestionarea stresului și a anxietății

Prezența epidemiei COVID-19 poate genera stres. Frica și anxietatea în legătură cu acest tip de boală pot deveni copleșitoare.

Recunoașterea semnelor de stres este foarte importantă pentru persoanele vulnerabile, cu atât mai mult cu cât acestea pot prezenta deja probleme emoționale sau chiar probleme psihiatrice de bază.

Semne de stres

Teama rapid instalată, nervozitatea, iritabilitatea, agitaţia, starea de nelinişte sau problemele de somn, tendinţa de autodevalorizare, problemele de concentrare şi memorizare, scăderea capacităţii de mobilizare şi terminare a unei anumite sarcini, modificarea apetitului, apariţia sau creşterea numărului sau intensităţii episoadelor de migrenă precum şi tendinţa la autoizolare pot reprezenta semne de stres.

Recomandări pentru controlul stresului:
  • Păstrează legătura prin telefon sau online cu persoanele în care ai încredere (membrii familiei, prieteni, mentori, persoane de referință din punct de vedere spiritual sau religios).
  • Participă la activități relaxante și încearcă să accepți că circumstanţele actuale nu pot fii schimbate.
  • Relaxează-ți corpul şi spiritul prin meditaţie, exerciţii fizice uşoare, exerciţii de respiraţie, exerciţii de relaxare musculară, ascultă muzică de relaxare.
  • Încercaă să înţelegi ce anume îți produce anxietate şi îngrijorare. Încercă să îți păstrezi speranţa şi să gândești pozitiv.
  • Dacă observi că ştirile te stresează, încearcă să le asculţi cât mai puţin, în special seara înainte de culcare.
  • Evită dulciurile, alcoolul şi prea multă cafeină.
  • Menţine programul rutinei zilnice pe cât posibil.
  • Creşte frecvenţa obiceiurilor pozitive care funcţionau în trecut.
  • Planifică-ți timpul pentru a evita orice lipsă de bunuri sau medicamente.
  • Păstrează o igienă a somnului corespunzătoare.
  • Practică exerciţii fizice care reduc stresul.

În cazul în care semnele de stres persistă, adresează-te medicului de familie.

Încredere în doctor şi în echipa medicală

Este esențială încrederea pacientului în echipa medicală şi politica centrului de tratament.

  • Medicul va aprecia riscul fiecărui pacient în raport cu infecţia SARS-CoV-2 şi în raport cu tratamentul oncologic (raportul risc/beneficiu). Acesta va gestiona întreruperile sau amânările tratamentului până în momentul diminuării riscului de infecţie.
  • Pacienţilor contacți direcţi ai unei persoane infectate COVID-19 sau aflaţi în carantină li se va amâna tratamentul chimioterapic până la scurgerea celor 14 zile de incubaţie.
  • Pacienţii pot folosi serviciile de telemedicină pentru a consulta doctorul asupra beneficiilor şi riscurilor în situaţia continuării, întârzierii sau amânării tratamentului specific oncologic.
Centrul de Tratament Oncologic

Recomandări generale

Înainte prezentării la centrul de tratament, programare sau nu, trebuie să suni şi să furnizezi următoarele precizări:

  • Dacă prezinți simptome specifice infecției cu virusul COVID-19 precum febră sau tuse.
  • Dacă ai fost în contact cu o persoană diagnosticată cu infecţie COVID-19 în ultimele 2-3 săptămâni.
  • Dacă ai călătorit în afară țării sau în altă zonă de risc pentru COVID-19 din ţară.

Dacă ești simptomatic și ai ajuns deja la centru:

  • Evită contactul fizic pentru salut prin sărut, îmbrățișare sau strângeri de mână. Recomandarea este valabilă în ceea ce priveşte orice persoană care se găseşte în incinta spitalului.
  • În orice zonă din spital, trebuie menţinută distanța socială/de siguranță de 1,5- 2 metri față de celelalte persoane
Sosirea la spital

Pe toată perioada în care te afli într-o unitate spitalicească, în cursul epidemiei COVID-19, se recomandă purtarea măştii, independent de prezenţa sau absenţa simptomelor, și o bună igienă a mâinilor, utilizând o soluție pentru mâini pe bază de alcool.

Contacte fizice
  • Evită contactul fizic pentru salut prin sărut, îmbrățișare sau strângeri de mână. Recomandarea este valabilă în ceea ce priveşte orice persoană care se găseşte în incinta spitalului.
  • În orice zonă din spital, trebuie menţinută distanța socială/de siguranță de 1,5- 2 metri față de celelalte persoane
Vizitator sau însoțitor:

Datorită riscului crescut de expunere la virus prin ieșirea în public, majoritatea spitalelor și clinicilor și-au schimbat politicile de vizitare. Înainte de a merge la consult, verificați politica actuală a vizitatorilor în clinica sau spital17:

  • În măsura în care este posibil, prezintă-te neînsoţit la secţia de oncologie pentru a vă fi administrat tratamentul.
  • Accesul vizitatorilor sau însoțitorilor în zonele de tratament radioterapic nu est permis.
  • Pacienții, vizitatorii sau însoțitorii trebuie să se spele pe mâini sau să folosească dezinfectant cu alcool 70% înainte de a intra și de a părăsi camera unui pacient, în camera de examinare sau în orice altă zonă a spitalului.
  • Evită să ajungi prea devreme pentru a evita să stai în incinta spitalului prea mult timp și pentru a reduce aglomerarea în zonele de așteptare.

Particip la un studiu clinic, ce ar trebui să fac?

Dacă sunteți înrolat într-un studiu clinic pentru tratamentul cancerului, vă rugăm să sunați echipa de medici investigatori studiilor clinice și să le urmați recomandările.

 

Ce aș putea face pentru a-mi îmbunătăți sănătatea generală și sistemul imunitar?

Trebuie să urmați recomandările echipei medicale și recomandările generale pentru un stil de viață sănătos. Renunțați la fumat, adoptați o dietă bine echilibrată, bogată în fructe și legume, faceți exerciții fizice în mod regulat, dormiți suficient și urmați recomandările de sănătate publică privind distanțarea socială și spălarea frecventă a mâinilor.