Descarcă / Printează planul

Pierderea apetitului

Cancerul și tratamentul de cancer îți pot aduce schimbări la nivelul gustului și al mirosului. Aceste schimbări îți pot afecta apetitul și sunt deseori descrise ca fiind gusturi amare sau metalice. De asemenea, mâncarea poate părea mult prea sărată sau dulce. Dacă întâmpini aceste probleme, încearcă preparate marinate, condimente, băuturi și modalități de a prepara mâncarea diferite de cele pe care le utilizezi în mod uzual. De asemenea, păstrează-ți gura curată prin clătire și periere, lucru ce poate ajuta ca preparatele să aibă un gust mai bun. Vestea bună este că, de obicei, aceste schimbări dispar după ce tratamentul se încheie . Fii activ și fă efort fizic zilnic ușor pentru a îți crește apetitul alimentar (de exemplu, plimbări ușoare). Investește într-un pedometru ce îți măsoară numărul de pași în fiecare zi și fixează-ți ca obiectiv între 6.000-10.000 de pași pe zi.

Schimbarea gustului

Cancerul și tratamentul de cancer îți pot aduce schimbări la nivelul gustului și al mirosului. Aceste schimbări îți pot afecta apetitul și sunt deseori descrise ca fiind gusturi amare sau metalice. De asemenea, mâncarea poate părea mult prea sărată sau dulce. Dacă întâmpini aceste probleme, încearcă preparate marinate, condimente, băuturi și modalități de a prepara mâncarea diferite de cele pe care le utilizezi în mod uzual. De asemenea, păstrează-ți gura curată prin clătire și periere, lucru ce poate ajuta ca preparatele să aibă un gust mai bun. Vestea bună este că, de obicei, aceste schimbări dispar după ce tratamentul se încheie.

Constipație

Te poți confrunta cu multe efecte adverse ale acestor terapii: lipsa poftei de mâncare, oboseală extremă, senzație de gură uscată, inflamații ale gâtului sau ale gurii, probleme gingivale, grețuri, vărsături, diaree sau constipație, în unele cazuri, chiar depresie. Acestea nu sunt, însă, simptome obligatorii11. Ele pot fi controlate și majoritatea vor dispărea odată cu terminarea tratamentului recomandat de către medic.
Sfaturi nutriționale:
• hidratează-te în permanență; bea minimum 8-10 pahare de aproximativ 200 ml de lichide pe zi12
• consumă lichide calde pentru a stimula tranzitul intestinal
• consumă alimente bogate în fibre, precum tărâțe, pâine din cereale integrale, orez, cereale integrale și paste integrale10, dar și fructe și legume proaspete, leguminoase și oleaginoase
• tranzitul intestinal poate fi stimulat prin adăugarea sucului de prune, a apei calde cu lămâie, a cafelei sau a ceaiului la rutina zilnică
• dacă gazele intestinale constituie o problemă, limitează consumul de alimente și băuturi care produc gaze, precum băuturi carbogazoase, brocoli, conopidă, varză, mazăre, fasole, ceapă și ardei cruzi; în plus, încearcă să bei cu paiul și să mesteci mai rar gumă de mestecat pentru a limita înghițirea aerului

Diaree

Te poți confrunta cu multe efecte adverse ale acestor terapii: lipsa poftei de mâncare, oboseală extremă, senzație de gură uscată, inflamații ale gâtului sau ale gurii, probleme gingivale, grețuri, vărsături, diaree sau constipație, în unele cazuri, chiar depresie.

Sfaturi nutriționale:
• evită alimentele bogate în fibre (fasolea, mazărea, fasolea verde, varza), alimentele grase sau uleioase, lactatele lichide – lapte, iaurt, smântână, legumele crude, fructele crude, cofeina, ciocolata, sucurile acidulate, alcoolul, sorbitolul/xilitolul sau alte produse care conțin zahăr12
• dacă ai intoleranță la lactoză, stopează consumul de produse lactate
• hidratează-te în permanență; stabilește-ți obiectivul de a bea 8 pahare de lichide pe zi12
• consumă alimente bogate în potasiu, precum banane, caise, băuturi pentru sportivi și cartofi (fără coajă) pentru a completa aportul de potasiu care se pierde prin diaree12
• mănâncă produse bogate în pectină și alimente care se dizolvă ușor în gură, precum piureul de mere, orez, banane și terciul de ovăz12

Alte sugestii:
• încearcă să ai mese mici (de 5-6 ori pe zi) în loc de trei mese bogate12
• folosește șervețele umede pentru a te șterge delicat după fiecare scaun, pentru a preveni iritația, durerea și sângerarea

Dificultate la înghițire

Sfaturi nutriționale:
• evită alimentele picante, acide, cu textură dură sau grunjoasă6
• optează pentru alimente moi și ușor de mestecat, precum supe, smoothie-uri, iaurt, cereale, mâncăruri la caserolă, ouă, carne moale, fructe și legume bine gătite și zdrobite6
• evită alcoolul și tutunul pentru că îți pot irita gâtul12
• pentru a frăgezi mâncarea, folosește sosuri, lichide sau zeamă de carne12
• consumă alimentele la temperatura camerei12
• ia mese mici, dar frecvente (de 5-6 ori pe zi), în loc de trei mese bogate12
• mănâncă alimente bogate în proteine/calorii sau adăugă o băutură nutritivă12

Senzația de gură uscată/Afte bucale

Te poți confrunta cu multe efecte adverse ale acestor terapii: lipsa poftei de mâncare, oboseală extremă, senzație de gură uscată, inflamații ale gâtului sau ale gurii, probleme gingivale, grețuri, vărsături, diaree sau constipație, în unele cazuri, chiar depresie.
Sfaturi nutriționale:
• hidratează-te și bea multe lichide pe parcursul zilei
• bea lichide cu ajutorul unui pai pentru a evita zonele dureroase
• evită alimentele sărate, picante, acide, cu textură dură sau grunjoasă, care provoacă durere când sunt consumate
• consumă alimentele la temperatura camerei
• optează pentru alimente ușoare, precum supe, smoothie-uri, iaurt, cereale, mâncăruri la caserolă, ouă, carne moale, fructe și legume bine gătite și zdrobite
• când e necesar, optează pentru alimente pasate pentru a obține o textură cât mai ușoară
• pentru a frăgezi mâncarea, folosește sosuri, lichide, supă de legume sau zeamă de carne
• bea shake-uri sau smoothie-uri bogate în calorii (cu pudră de proteine, lapte sau lapte de orez/migdale, unt de nuci, iaurt și/sau fructe aromate)
• pentru a-ți umezi gura, folosește fulgi de gheață, gumă fără zahăr și consumă bomboane cu miere și propolis
• dacă ai gura uscată, dar nu ai afte, încearcă un aliment sau lichid acru (lămâie, lime, murături) pentru a stimula producția de salivă
Alte sugestii:
• discută cu medicul dacă simți că ai nevoie de medicație pentru a calma durerea provocată de afte
• medicul îți poate recomanda să consulți un medic stomatolog înainte de a începe tratamentul pentru cancer
• adresează-te medicului sau asistentei dacă prezinți roșeață, afte sau ulcerații în gură, sângerări ale gingiilor sau gurii, dificultăți sau dureri atunci când înghiți, durere care nu se ameliorează cu medicația analgezică
• folosește o periuță de dinți mică, cu peri moi, pentru a-ți peria delicat dinții și limba după fiecare masă și la culcare
• clătește-ți gura o dată la 4-6 ore sau mai frecvent, dacă este necesar
• evită produsele de îngrijire orală care conțin alcool deoarece îți vor usca și irita gura
• după utilizarea produselor de îngrijire orală, utilizează un produs emolient pentru buze
• evită băuturile alcoolice și tutunul deoarece acestea irită și usucă gura

Oboseală

Te poți confrunta cu multe efecte adverse ale acestor terapii: lipsa poftei de mâncare, oboseală extremă, senzație de gură uscată, inflamații ale gâtului sau ale gurii, probleme gingivale, grețuri, vărsături, diaree sau constipație, în unele cazuri, chiar depresie. Sfaturi nutriționale
• planifică mesele din timp și pregătește porții în plus, dacă este posibil, pentru a le congela pentru când vei avea nevoie12
• alege alimente bogate în proteine și calorii12
• pentru a-ți conserva energia, ia 5-6 mese mici frecvente în loc de trei mese bogate12
• hidratează-te în permanență; bea minimum 8-10 pahare de aproximativ 200 ml de lichide pe zi12
• dacă medicul îți recomandă, încearcă băuturi nutriționale sau înlocuitoarele de masă lichide12

Alte sugestii:
• ascultă-ți corpul; planifică perioade scurte de somn sau odihnă pe parcursul zilei și dormi profund noaptea
• fii activ; o plimbare scurtă sau exercițiile fizice pe perioade scurte în fiecare zi te pot ajuta să te simți mai bine20
• relaxează-te; încearcă exerciții precum stretching, yoga, masaj sau aromaterapie
• urmărește nivelurile de oboseală zilnice; acest lucru îl poate ajuta pe medicul tău să identifice aspecte care ar putea contribui la oboseală, cum ar fi tulburări de somn/trezire și alte efecte secundare
• planifică-ți ziua astfel încât să desfășori cele mai importante activități în primele ore ale zilei
• acceptă ajutorul membrilor familiei și al prietenilor pentru cumpărături și pentru a-ți pregăti masa, pentru drumuri sau treburi casnice

Senzație de amețeală și vomă

O respirație corectă asigură un echilibru optim între „intrările” şi „ieșirile” aerului din corp, furnizând oxigenul indispensabil vieții. O respirație incorectă, pe de altă parte, prin inspirarea unui volum mai scăzut de aer, reduce cantitatea de oxigen la nivelul țesuturilor, cu efecte negative atât la nivel fiziologic (vertij, dureri de cap, stare de oboseală, extremități reci, puls mărit ş.a.), cât şi la nivelurile emoțional, cognitiv şi comportamental (iritabilitate, agitație, stări anxioase, dificultăți de concentrare, în luarea deciziilor etc.)3.
Atunci când avem o stare de agitație, suntem speriați sau nervoși, avem tendința să respirăm rapid, sacadat, neregulat şi superficial, umplând cu aer doar pieptul (partea superioară a plămânilor).
Acest tip de respirație este numită respirație toracică. Respirația toracică nu asigură un aport suficient de oxigen, deoarece doar o parte a plămânilor se umple cu aer3.

Senzorii chimici ai plămânilor detectează nivelul dioxidului de carbon, iar în cazul unei cantități mai mici de oxigen transmite un mesaj creierului. Un nivel ridicat de dioxid de carbon sau un nivel scăzut de oxigen este interpretat de creier ca o nevoie suplimentară de oxigen. Creierul răspunde automat prin mărirea ratei respiraţiei, pentru aprovizionarea cu oxigen.
Se ajunge, astfel, la hiperventilaţie, adică o respiraţie accelerată, întretăiată, cu senzația de oprire a respiraţiei, de sufocare. Hiperventilaţia scoate brusc dioxidul de carbon din organism, balanța chimică se dezechilibrează, având loc o supraoxigenare.

Acest proces duce la apariția senzației de amorțeală şi de furnicături ale buzelor si ale vârfurilor degetelor de la mâini şi de la picioare, apariția palpitațiilor, puls ridicat, transpirație, dureri pectorale, vertij, tinitus, etc. Toate aceste reacții fiziologice sunt interpretate ca fiind semne ale unui pericol şi se declanșează un răspuns din partea organismului de tipul atacului de panică3.

Fiecare respiraţie, în stare de relaxare, are echivalentul unei jumătăți de litru, însemnând a zecea parte din volumul plămânilor, care este de 5 litri. Aceasta înseamnă că o bună parte din aerul folosit rămâne în plămâni. Tipul de respiraţie care asigură acest aport constant de oxigen este cea diafragmatică, numită şi respiraţie abdominală. Atunci când respirăm abdominal, umplem partea inferioară a plămânilor, respirând mai profund, mai rar, inspirând, astfel, un volum mai mare de aer, implicit şi de oxigen. În mod natural, respirăm abdominal atunci când dormim şi când suntem relaxați; bebelușii respiră abdominal3.

Cel mai simplu mod de a afla cum respiri este de a îți așeza o mână pe abdomen, lângă linia taliei şi cealaltă mână pe mijlocul pieptului. Inspirând şi expirând de câteva ori, așa cum faceți în mod obișnuit, vei observa care dintre mâini se ridică mai mult. Dacă respiri corect, abdomenul se ridică şi coboară cu fiecare respiraţie. Acest lucru este deosebit de important, pentru că ajută la corectarea propriei respirații, îndeosebi în timpul stărilor de anxietate, când respirația devine toracică3.

Cum poți respira corect3:
• alege o poziție comodă, confortabilă
• așază o mână pe abdomen şi cealaltă pe piept
• inspiră încet, pe nas, timp de 4 secunde
• abdomenul trebuie să se ridice mai mult, iar pieptul mai puțin
• ține aerul în plămâni timp de o secundă
• expiră încet, pe gură, timp de 4 secunde
• lasă maxilarul relaxat; rotunjește puțin buzele, ca şi cum ai sufla în ceva

Se recomandă repetarea ciclului de inspirație – expirație de 8-10 ori. De asemenea, pentru ca exercițiile să devină o constată în viața ta de zi cu zi, iți sugerăm să păstrezi aceleași momente din zi şi să menții aproximativ aceeași durată a exercițiului de fiecare dată când îl practici. Nu forța nici inspirația, nici expirația. Ritmul respiraţiei încetinește şi se simte o stare plăcută de relaxare. Pe măsură ce te familiarizezi cu exercițiul de respiraţie, nu mai e nevoie să ții mâinile pe corp. Poți ține ochii închiși sau deschiși, cum este mai confortabil. Dacă simți vreun disconfort (fizic sau emoțional) atunci când practici exercițiul de respiraţie, te poți opri şi îl poți relua mai târziu, în aceeași zi. În mod similar cu celelalte tehnici de relaxare, efectuează zilnic exercițiul de respiraţie, de două sau de trei ori3.

Descarcă / Printează planul

Folosim cookie-uri pentru a vă susține experiența pe website-ul nostru.  Citește mai multe