Melanom - ONCO-PLAN

MONITORIZAREA ȘI DEMERSURILE MELE

C) CARE SUNT ETAPELE DIAGNOSTICULUI?

Viaţa cu
MELANOM

NAVIGĂM ÎMPREUNĂ PE TRASEUL PACIENTULUI
CU MELANOM

B) POSIBILITĂȚI DE TRATAMENT

B) MELANOMUL: CINE ESTE AFECTAT?

ÎNȚELEGEREA DIAGNOSTICULUI

A) MELANOMUL: CUM APARE?

B) AUTOEXAMINAREA¹

ÎNȚELEGEREA TRATAMENTULUI

A) MĂ INFORMEZ ÎN LEGĂTURĂ CU TRATAMENTELE

A) MONITORIZAREA MEDICALĂ

TOCMAI AŢI
AFLAT CĂ
AVEŢI
MELANOM…

Acest diagnostic este însoțit, fără îndoială, de numeroase întrebări referitoare la boală, la tratamentul și etapa de monitorizarea care vi se propun. Scopul acestui onco-plan este de a vă aduce răspunsuri posibile și de a facilita comunicarea cu echipa medicală care vă îngrijește.

ÎNȚELEGEREA DIAGNOSTICULUI

MELANOMUL:
CUM APARE?

20% dintre melanoame au ca punct de plecare o aluniță veche (numită și nev) care degenerează.

În 80% dintre cazuri, se dezvoltă pe o piele sănătoasă, respectiv o piele care nu prezintă pete sau leziuni. Apar sub forma unei pete pigmentare care poate să semene cu un nev pigmentar (aluniță).^1,2,3

Majoritatea melanoamelor au mai întâi o progresie orizontală sub aspectul unei pete de ulei la nivelul epidermei, urmată de o fază verticală cu o progresie în adâncime. ^1,4

Atât timp cât tumora este localizată la nivelul epidermei, vorbim de melanom >in situ sau „intraepidermic”. În acest stadiu incipient, riscurile de recidivă post-tratament sunt reduse.⁵

Dacă tumora ajunge la nivelul dermului, vorbim de melanom invaziv. În acest caz, celulele canceroase ar putea să se desprindă de tumoră pentru a invada alte părți ale corpului precum ganglionii, alte regiuni ale pielii sau alte organe. În acest caz, este posibil să se formeze tumori noi în alte părți; acestea poartă denumirea de metastaze. ¹

Care sunt factorii de risc ce favorizează apariția melanomului?

Factori de risc externi (corelați cu mediul înconjurător):^1,6,7

Factori de risc interni (specifici fiecărui individ):^1,6,8

MELANOMUL: CINE ESTE AFECTAT?

În România, în 2020, 1547 persoane au aflat că au melanom.⁹

Când apare suspiciunea de melanom?

Metoda „rățușca cea urâtă”: testul cognitiv-vizual.¹⁰
Toate alunițele au un aspect omogen, respectiv seamănă unele cu altele. Dacă una dintre ele este diferită de celelalte în ceea ce privește forma, culoarea sau grosimea, atunci va fi considerată suspectă.

Regula ABCDE: testul analitic – vizual.^10,11,12

Regula ABCDE descrie caracteristicile unei aluniţe care poate fi melanom şi este un ghid care ajută la monitorizarea modificărilor apărute la nivelul pielii. Nici unul dintre criterii nu este singur suficient pentru a afirma că este vorba despre un melanom, dar criteriul cel mai relevant este criteriul E.

Asimetrie

Bordurile

Margini neregulate.

Culorile

Eterogenă, respectiv mai multe culori combinate (maro deschis sau închis, roșu, albăstrui, negru…).

Diametrul

În general mai mare
de 6 mm.¹³

Evoluția

Apar schimbări ale formei, culorii, mărimii și chiar uneori ale grosimii.

Cazuri speciale: melanoamele care nu au legătură cu supraexpunerea la radiațiile UV^2,15

Melanomul plantar se prezintă sub forma unei bășici de culoare roz, fără pigmentare vizibilă. Poate fi confundat cu o verucă și, din păcate, este posibil să fie diagnosticat tardiv.
Melanomul la nivelul unghiilor debutează deseori sub forma unei benzi negre situate pe unghie. Pe măsură ce melanomul crește, baza benzii se lărgește.

Majoritatea melanoamelor îndepărtate în stadii incipiente nu necesită nicio altă intervenție în afara unei operații repetate din motive de siguranță, în zona din jurul cicatricii inițiale. Se va stabili un program de automonitorizare, în combinație cu consultații la dermatolog care vor avea loc regulat.

CARE SUNT ETAPELE DIAGNOSTICULUI?

Evaluarea inițială^1,11,16

Întrucât a suspectat prezența unui melanom, dermatologul a îndepărtat de la bun început întreaga leziune (dacă a fost posibil) sub anestezie locală. Vorbim despre o rezecție inițială pentru diagnosticare.

Ulterior, fragmentul de leziune rezecat a fost trimis la un laborator „de anatomie patologică” specializat în analiza microscopică a leziunilor, singura metodă de confirmare certă a melanomului. În anumite cazuri speciale, se poate solicita mai multor specialiști să „reinterpreteze” rezultatele.

Cel mai frecvent, este validat un singur rezultat fiabil: ulterior, rezultatul vă este comunicat de către dermatolog.

Pe lângă confirmarea melanomului, specialistul care efectuează investigația microscopică va preciza următoarele:

ACEȘTI PARAMETRI VOR CONTRIBUI LA CLASIFICAREA MELANOMULUI ÎN
STADII DE EVOLUȚIE (DE LA I LA IV).

Examinarea unei posibile extinderi ^3,16,17
În cazul unui diagnostic de melanom relativ invaziv (> 1 mm conform indicelui Breslow, prezența unei ulcerații…), se recomandă o evaluare suplimentară în cadrul unei întâlniri multidisciplinare. Se pot prescrie și alte examinări în această fază.

Pentru a confirma că nu există o afectare ganglionară, pe lângă palparea simplă, se poate prescrie o ecografie a ganglionilor limfatici situați în apropierea tumorii, sau chiar o analiză a ceea ce numim ganglionul santinelă (a se vedea capitolul următor).

Pentru a confirma că nu există o afectare metastatică la distanță, se pot prescrie următoarele investigații imagistice:

O tomografie computerizată toracico-abdominalo-pelvină, precum și cerebrală, pentru a depista eventuale anomalii de mici dimensiuni (≤ 3 mm).

O tomografie cu emisie de pozitroni (TEP sau PET) având rolul de a depista consumul de glucoză al celulelor melanomului care au migrat la distanță. Întrucât creierul consumă în mod natural glucoză în permanență, această investigație poate fi completată de o explorare imagistică pe bază de rezonanță magnetică (RMN) la nivel cerebral, pentru a vizualiza cu precizie această zonă.

Dacă se descoperă metastaze, un biolog va efectua o analiză genetică asupra tumorii operate pentru a vedea dacă există mutații (anomalii ale ADN-ului), această analiză putând ghida mai bine tratamentul²². Mutația cea mai frecventă poartă denumirea de BRAFV600. Este prezentă în 45 % dintre melanoamele pielii și îi oferă celulei o putere crescută de proliferare și supraviețuire. Progresele tehnologice recente permit depistarea acestor mutații în mod direct în sânge, pornind de la ADN-ul tumoral circulant.

În sfârșit, înainte de inițierea tratamentului, se va prescrie un set complet de analize ale sângelui. Printre acestea se numără măsurarea nivelului unei enzime numite lactat dehidrogenază (LDH), analiză necesară având în vedere valoarea prognostică a acestei enzime.

Înțelegerea tratamentului

Mă informez
în legătură cu
tratamentele

Tratamentul melanomului este ales cu consultarea dvs. și a unei echipe medicale pluridisciplinare (dermatolog, oncolog, chirurg) care comunică în permanență cu medicul curant. Este adaptat fiecărei situații în parte.¹⁸

OPȚIUNI DE TRATAMENT

Informații detaliate despre posibilitățile de tratament

INTERVENȚIA CHIRURGICALĂ

TRATAMENTELE MEDICAMENTOASE

RADIOTERAPIA

Excizia extinsă^1,19

Rezecția pentru diagnosticare poate fi suficientă. Cu toate acestea, deseori se efectuează o excizie mai mare (care cuprinde încă 5-20 mm în jurul leziunii) pentru a limita riscul de recidivă a melanomului. Este vorba despre o excizie extinsă sau o reluare a exciziei.

Excizia ganglionului santinelă¹⁶

Această intervenție chirurgicală poate fi propusă pentru melanoamele cu o grosime mai mare de 1 mm sau care prezintă o ulcerație. Tehnica constă în rezecția ganglionului situat cel mai aproape de melanom, acesta fiind primul releu ganglionar afectat în cazul diseminării ganglionare a melanomului. O astfel de intervenție permite, de asemenea, stabilirea stadiului melanomului, un aspect util atunci când se ia decizia în privința terapiei complementare.

Disecția ganglionară completă^1,18,19

Imunoterapia ^1,20,21

Imunoterapia este un tratament menit să stimuleze mecanismul natural de apărare a organismului, respectiv sistemul imunitar, pentru a-l ajuta să distrugă celulele canceroase.

Moleculele de imunoterapie folosite în tratamentul melanomului sunt în primul rând anticorpii monoclonali „anti PD-1” și „anti CTLA-4”.

Modul de acțiune al anticorpilor monoclonali

În organism, rolul anticorpilor este de a neutraliza microbii și celulele anormale sau canceroase. Anticorpii monoclonali sunt anticorpi produși în laborator.
Anticorpii folosiți în imunoterapie au fost concepuți pentru a bloca mecanismele dezvoltate de cancere care reduc la tăcere sistemul natural de apărare împotriva tumorilor.
Folosiți ca monoterapie sau în cadrul unei terapii combinate, acești anticorpi au rolul de a favoriza inducerea unui răspuns anticancer care se dorește a fi durabil.

Administrarea se face în timpul zilei, în mediu spitalicesc, pe cale intravenoasă, timp de 30 – 90 de minute, la un interval care variază în funcție de tratamente. În doar câțiva ani, imunoterapia a permis modificarea semnificativă a tratamentului melanomului, cu beneficii pe termen lung dovedite pentru pacienți, chiar și după întreruperea tratamentului.

Terapiile țintite^1,22,23

Spre deosebire de imunoterapii, aceste tratamente se adresează unei categorii specifice de pacienți, țintind melanoamele care prezintă mutații specifice.

Cea mai frecventă mutație poartă denumirea de BRAFV600. Este prezentă în 50-70% dintre melanoamele pielii și oferă celulei o putere crescută de proliferare și de supraviețuire.

Modul de acțiune al terapiilor țintite

Este vorba despre molecule mici a căror structură a fost concepută pentru a bloca o proteină specifică de care depinde multiplicarea celulelor canceroase.
În tratamentul melanomului, beneficiile pot fi rapide. Durata eficacității poate varia de la câteva luni la mai mulți ani.

Aceste tratamente sunt sub formă de comprimate care se înghit.

Chimioterapia^1,24

În prezent, chimioterapia clasică este prescrisă din ce în ce mai rar în tratamentul melanomului. În cele mai multe cazuri, este administrată după eșecul celorlalte tratamente sau atunci când există contraindicații la astfel de tratamente.

Chimioterapia acționează prin distrugerea celulelor care se divid, cum sunt celulele canceroase, însă afectează și celulele sănătoase.

Radioterapia¹

Este rareori folosită în tratamentul melanomului. Este propusă mai ales în caz de metastaze cerebrale dacă acestea nu sunt foarte numeroase, pentru a le bloca evoluția.

De asemenea, poate să atenueze simptomele atunci când metastaza provoacă durere, compresie sau când sângerează.

MONITORIZAREA ȘI DEMERSURILE MELE

MONITORIZAREA
MEDICALĂ

După finalizarea tratamentului, se va stabili un program de monitorizare asigurat în general de către dermatolog sau oncolog, în colaborare cu medicul curant.

Monitorizarea constă într-un examen clinic complet al pielii în ansamblu, precum și în palparea zonelor ganglionare.¹

Această monitorizare trebuie să fie regulată și se stabilește în funcție de stadiul melanomului în momentul diagnosticării (tabelul de mai jos este doar orientativ, poate fi adaptat în funcție de situația fiecărui pacient. Este posibil ca în cadrul monitorizării să fie necesar să se includă și o evaluare clinică mai detaliată, în special în funcție de tratamentele primite):^11,25

Începând cu stadiul II, se pot recomanda investigații imagistice suplimentare la interval de 3 – 6 luni (ecografie locală a zonei de drenaj, tomografie computerizată, tomografie TEP, RMN…).^11,25

Pentru mai multă siguranță, medicul vă va explica când sunt necesare consultații în afara celor programate și vă va arăta cât de importantă este practica autoexaminării.¹

AUTOEXAMINAREA¹

Pielea

Vă cunoașteți pielea așa cum vă cunoașteți vârsta, talia, culoarea ochilor…? Cu cât sunteți mai familiarizat cu aspectele sale specifice, cu alunițele existente, cu atât veți fi mai în măsură să observați eventualele modificări.

De cele mai multe ori, există trei etape:

1. Examinarea directă:
Observați-vă atent mâinile și laba piciorului (partea de sus și partea de jos), unghiile, spațiile dintre degetele de la mâini și dintre degetele de la picioare, partea frontală a brațelor și antebrațelor, coapselor și picioarelor.
2. Examinarea cu oglinda verticală:
În fața unei oglinzi verticale, examinați-vă pielea de sus în jos. Apoi întoarceți-vă la stânga și la dreapta, cu brațele ridicate, pentru a nu rata nicio parte.
3. Examinarea cu o oglindă de mână:
Pentru zonele pielii care nu sunt accesibile vederii, puteți să folosiți o oglindă de mână. Vă așezați pe un taburet și ridicați fiecare picior pe rând pentru a examina partea internă, externă și posterioară a moletului și a coapsei. Partea posterioară a brațelor, gâtului, spatelui, pielea scalpului și zona genitală vor fi examinate, de asemenea, cu ajutorul oglinzii de mână. De asemenea, puteți să cereți ajutorul unui prieten sau membru al familiei.

Ganglionii limfatici

Ganglionii^1,26,27

Fiecare zonă a pielii este legată prin intermediul vaselor limfatice de un ganglion. Ganglionul asigură un rol esențial în protecția organismului împotriva infecțiilor sau celulelor canceroase. Uneori, celulele tumorale care provin din melanom ajung în vasele limfatice pentru a migra și a se stabili într-un ganglion. Aici aceste celule pot să rămână „inactive” mai mulți ani. Riscul este ca ele să se multiplice (metastaze ganglionare), apoi să se răspândească în organism (metastaze la distanță).

Palparea regulată a zonelor ganglionare reprezintă o modalitate de a depista singuri, cât mai devreme posibil, o eventuală recidivă.¹

Caracteristicile care trebuie să vă alerteze²⁷

Simțiți un ganglion care:

Are cel puțin 1 cm, și crește progresiv în mărime.
Are o consistență fermă, dură.
Nu este dureros.
Nu poate fi mișcat cu ușurință.

Consultați medicul

O atenție deosebită trebuie acordată ganglionilor care drenează zona de origine a melanomului:

Acceptarea

Nu poți să faci nimic în privința trecutului. Da, este posibil ca situația actuală să fi fost favorizată de diferiți factori (o situație lăsată să evolueze fără consultarea medicului, o expunere prea puternică la soare în copilărie, un mod de viață stresant, trăind de ani buni în tensiune maximă).
Însă în loc să adăugați această frustrare la starea de stres deja existentă, este cu siguranță mai înțelept să acceptați realitatea ca atare și să vă concentrați energia pe îmbunătățirea situației, așa cum poate aceasta evolua în acest moment.
Pentru a accepta realitatea, primul pas, dacă este posibil, trebuie să constea în exteriorizarea frustrării, prin exprimarea acesteia fie în scris, fie verbal, către o ureche înțelegătoare (un apropiat, un psiholog, un medic…).
Dacă frustrarea este atât de puternică încât vă revine în minte de mai multe ori pe zi și aveți și coșmaruri din cauza ei, nu ezitați să consultați un specialist.
Consultarea unui psiholog nu este un semn de slăbiciune sau de nebunie. Înseamnă pur și simplu că acceptați ajutorul unei persoane care vă vrea binele și care vă va face bine.
Practicarea unui sport sau a unui hobby artistic reprezintă o altă modalitate de a da drumul acestei furii.

Concentrarea energiei pe optimizarea viitorului

Pentru a vă concentra ulterior energia asupra îmbunătățirii situației, astfel cum va evolua în acest moment, puteți:

Să treceți în revistă elementele pe care se baza viața de zi cu zi înainte de a primi diagnosticul de melanom. Dacă anumite lucruri nu vă conveneau și erau surse de stres permanent, faceți tot ceea ce vă stă în putință pentru a le schimba. Aranjați-vă viața ca și cum ați face-o pentru cel mai bun prieten.
Să trăiți în mod plăcut, menținând în același timp un stil de viață adecvat: să mâncați mai sănătos, consumând mai puțin zahăr, să faceți sport. Dacă starea sănătății vă permite, faceți sport intens timp de 30 de minute, de 3 ori pe săptămână. Evident, nu în arșița soarelui …
Să vă îmbunătățiți nivelul de încredere. Încrederea este cuvântul-cheie pentru cineva care și-a pierdut reperele după o asemenea veste. Fiecare va simți într-o măsură diferită nevoia de consolare, de căldură umană, dar și de dialog, de cunoaștere, nevoia de a înțelege, de a participa atunci când se iau decizii, totul într-o lume medicală până atunci necunoscută, și nu numai în privința limbajului!
Tocmai capacitatea echipei medicale de a răspunde nevoilor dvs. va sta la baza relației bazate pe încredere care se va crea.